Premium
Evenimentul Zilei:
Că președintele l-a sunat pe Liviu Dragnea nu e nici o problemă prin raportare la Constituție.
Constituția îi dă dreptul președintelui să sune pe cine vrea, ba chiar și să spună ce-i trece prin cap celuilalt.
Liviu Dragnea putea fi sunat de președinte pentru a fi întrebat cum de și-a făcut rost de o mustață așa de hoțoasă, c-ar vrea și el una, s-o dea gata și mai tare pe Carmen Iohannis. Nu e nici măcar o problemă financiară pentru familia Iohannis, dat fiind că abonamentul, aparținînd Administrației prezidențiale, e plătit de noi, cetățenii, din taxele și impozitele noastre.
Nu e nici o problemă că Liviu Dragnea a fost sfătuit să demisioneze din fruntea PSD.
Între cei doi nu e prima convorbire telefonică, nici măcar primul taifas, dat fiind că în Operațiunea de înlăturare a lui Victor Ponta s-au întîlnit prin boscheți și au stat de vorbă de mult mai multe ori decît s-ar crede văzîndu-l pe tăcutul Klaus Iohannis.
Problema constituțională începe din clipa în care Klaus Iohannis a făcut publică intervenția sa, transformînd un posibil sfat amical întro intervenție aberantă în viața unui partid...
Un lucru cu atît mai aiurea cu cît, ori de cîte ori i s-a cerut lui Klaus Iohannis să se pronunțe public în chestiuni arzătoare din punctul de vedere al interesului național, de la Administrația prezidențială ni s-a dat cu tifla, zicîndu-ne că președintele nu se amestecă în viața politică internă. Iată-l pe Klaus Iohannis tresărind brusc din stadiul de blastulă păzită de SPP și intevenind public într- o chestiune care nu-l privește din toate punctele de vedere: De la cel constituțional ( președintele n-are treabă cu cine și de ce conduce partidele) pînă la cel moral (Klaus Iohannis a pus mîna pe a șaptea casă prin falsificarea unui testament, dacă trebuie să-și dea demisia cineva pentru a nu întuneca imaginea României în lume, acel cineva e chiar Președintele). Ca și în cazul altor ieșiri ale lui Klaus Iohannis din tăcerea de bolovan cu mandat de cinci ani, ciudățenia intervenției ne face să ne întrebăm ce a urmărit președintele. Dacă ar fi fost oricare alt președinte, nu ne-am fi bătut capul prea tare. La atît de zgîrcitul la vorbă Klaus Iohannis e musai să ne batem capul. Orice intervenție publică ar avea, presupune un uriaș efort.
Un efort care merită, pentru că altfel Klaus Iohannis, un bugetar de lux comod nu l-ar face în veci.
Enigma se dezleagă dacă ne amintim că șeful statului a mai avut alte două ieșiri asemănătoare. Una împotriva lui Victor Ponta, alta împotriva lui Gabriel Oprea. În amîndouă cazurile, cererea publică de demisie a fost semnalul dat Sistemului că trebuie începută Operațiunea de debarcare. Și dacă ne amintim bine, atît în cazul lui Victor Ponta, cît și în cazul lui Gabriel Oprea debarcarea a avut loc.
Altfel spus, Operațiunea a fost dusă pînă la capăt.
Să fie asta explicația anunțului făcut de Liviu Dragnea că după locale va demisiona?
Și –a dat seama Liviu Dragnea că, o dată semnalul lansat de Klaus Iohannis, Operațiunea nu se poate încheia decît cu lichidarea sa politică, fie și cu prețul arestării preventive de către DNA?
Sau i s-a spus de-a dreptul?
Ziarul Financiar:
„În ultima perioadă am văzut schimbări mari în industria de petrol şi gaze, cu un impact puternic asupra tuturor jucătorilor, dacă în urmă cu puţin timp vorbeam despre cum să creştem businessul, acum vorbim despre cum să-l menţinem profitabil“, a spus Seele, care a fost însoţit la conferinţa de presă de Johannes Vetter, purtătorul de cuvânt al grupului austriac. La masă nu a fost niciun reprezentant al OMV Petrom SA.
OMV Petrom este a doua cea mai mare companie din România, după Automobile Dacia şi singurul producător local de petrol şi gaze. Compania a înregistrat anul trecut pe piaţa locală primele pierderi de la privatizarea din 2004. Deşi operaţional compania a ieşit pe plus, deprecierea activelor din zona de explorare şi producţie pe final de an a determinat o pierdere de 690 de milioane de lei, faţă de profitul de 2,1 mld. lei din 2014. Petrom a terminat anul cu vânzări de 18,1 miliarde de lei, cu 16% mai mici faţă de 2014, principala explicaţie fiind scăderea preţurilor de vânzare a carburanţilor într-un an în care scăderea barilului a lovit toate companiile petroliere din Europa.
„Pentru a menţine businessul profitabil trebuie să ne concentrăm pe ceea ce ştim să facem mai bine, adică pe partea integrată a afacerii. Vom continua să investim în producţie în următorii cinci ani pentru a ne menţine capacitatea care acum se situează în jurul a 300 de mii de barili pe zi. România şi Austria asigură două treimi din această producţie, deci mare parte din investiţii va veni către România“, a mai spus şeful OMV.
Rainer Seele, cel care în vara lui 2015 l-a înlocuit din funcţie pe Gerhard Roiss, este cunoscut ca un susţinător al întăririi legăturilor economice şi politice cu Rusia, fiind prieten cu şeful Gazprom, Alexander Medvedev.
