Potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind sistemele judiciare din statele membre (EU Justice Scoreboard 2025), România se menține în media Uniunii Europene în ceea ce privește încrederea în justiție, atât din partea companiilor, cât și a cetățenilor.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) arată că aceste evaluări obiective contrazic percepțiile negative răspândite frecvent în spațiul public.
Încrederea companiilor: România, peste Italia, Spania și Ungaria
Percepția mediului de afaceri asupra independenței sistemului judiciar din România este pozitivă în proporție de 51%, o valoare constantă față de anul 2024 (52%). România se situează astfel aproape de Franța (53%) și peste țări precum Grecia (49%), Italia (48%) sau Spania (40%).
Mai important, în contextul aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), 58% dintre companiile chestionate au încredere că instanțele garantează siguranța investițiilor. Acest procent plasează România într-un grup restrâns de șapte state europene cu scoruri apropiate de 60%, alături de Franța (62%), Cehia (61%) și Germania (58%). România devansează semnificativ Portugalia (44%), Polonia (39%) și Grecia (28%).
Percepția publicului: stabilitate în contextul unui an electoral turbulent
În ceea ce privește cetățenii, încrederea în independența justiției este de 44%, un procent care menține România în banda medie a Uniunii Europene, imediat după Franța (51%) și Italia (46%), și peste Spania (39%), Grecia (38%) sau Bulgaria (27%).
Consiliul Superior al Magistraturii atrage însă atenția asupra unui context național aparte: anul electoral marcat de anularea și reorganizarea alegerilor prezidențiale, o situație care a amplificat polarizarea socială și a generat critici repetate la adresa Curții Constituționale și a instanțelor.
Încrederea în instituții: justiția, peste Guvern, Parlament și presă
Comparativ cu alte instituții din România, sistemul de justiție se situează peste media generală de încredere. Potrivit datelor CURS, justiția beneficiază de o cotă de încredere de 38%, devansând Guvernul (33%), serviciile de informații (29%), Parlamentul (26%) și presa (36%).
Prin contrast, cele mai ridicate niveluri de încredere le înregistrează Armata și Pompierii (81%), Biserica (74%), Poliția (59%) și Președinția (48%).
Date statistice: creștere a numărului de dosare, scădere a contestațiilor
Un alt indicator pozitiv al funcționării sistemului judiciar este reflectat de volumul mare de activitate al instanțelor: aproximativ 3 milioane de dosare sunt înregistrate anual, cu 40% mai multe față de 2020. În ciuda acestui aflux de cauze, gradul de contestare a hotărârilor de primă instanță a scăzut la un minim istoric de 9% (față de 16,5% în 2021), semn al unei acceptări crescute a soluțiilor pronunțate.
În concluzie, CSM susține că încrederea în justiția română rămâne stabilă și aliniată mediei europene, în pofida presiunilor politice și a discursurilor negative vehiculate în spațiul public. „Se constată, din evaluări obiective, că încrederea în sistemul de justiție se menține în banda medie a sistemului de referință al Uniunii Europene”, subliniază comunicatul instituției.
Comentează