Consiliul Superior al Magistraturii reacționează la raportul Departamentului de Stat al SUA, cel care a identificat o serie de probleme în sistemul de justiție din România. Raportul evidenţiază problema prescripţiei în materie penală, problema practicii neunitare, problema specializărilor magistraţilor în domenii relevante investiţiilor (concurenţă, proprietate intelectuală etc.), problema percepției corupţiei şi problema condamnărilor la CEDO, de aceea magistrații din CSM arată că fiecare problemă constituie o preocupare și vor fi luate măsuri pentru a oferi un act de justiție la cele mai înalte standarde.
CONSULTAȚI AICI RAPORTUL DEPARTAMENTULUI DE STAT AL SUA
”Consiliul Superior al Magistraturii ia act de publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind climatul pentru investiţii comerciale pentru anul 2024, în care au fost făcute mai multe referiri la sistemul de justiţie românesc.
Consiliul remarcă faptul că Departamentul de Stat priveşte sistemul de justiţie românesc ca fiind, potrivit Constituţiei, independent faţă de Executiv, şi competent procedural, corect şi de încredere („generally considered procedurally competent, fair, and reliable”)
Raportul scoate în evidenţă, printre problemele legislative, politice şi administrative legate de mediul investiţional, şi câteva probleme care continuă să preocupe atât Consiliul Superior al Magistraturii, cât şi sistemul de justiţie.
În rezumat, Raportul evidenţiază problema prescripţiei în materie penală, problema practicii neunitare, problema specializărilor magistraţilor în domenii relevante investiţiilor (concurenţă, proprietate intelectuală etc.), problema percepției corupţiei şi problema condamnărilor la CEDO.
CSM explică fiecare problemă sesizată de specialiștii americani
În ce privește efectele prescripţiei răspunderii penale, această problemă îşi are originea în legislaţia neclară în materie, declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, şi care a produs şi va continua să producă efecte asupra dosarelor în care au fost incidente respectivele texte de lege, în condițiile în care aplicarea instituției este obligatorie, nefiind lăsată la latitudinea magistraților. În prezent, legislaţia a fost pusă în acord cu deciziile Curţii Constituţionale, instituţia prescripţiei în materie penală fiind clară, dar va produce efecte numai în privința situațiilor juridice născute după modificarea legii, pentru infracțiunile săvârșite înainte de această dată fiind incidentă instituția în forma sa anterioară, drept consecință a aplicării principiului legii penale mai favorabile.
Referitor la problema practicii neunitare, Consiliul subliniază faptul că s-au instituit mecanisme legale şi practice la nivelul Înaltei Curţi de Casație și Justiție şi al instanţelor, dar şi la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii, pentru reducerea acestui fenomen, cum ar fi procedurile de pronunțare a unor hotărâri preliminare, procedurile de recurs în interesul legii sau întâlnirile de practică neunitară, accesul facil la jurisprudenţa instanţelor pentru părţi şi pentru judecători.
Deşi mai există situații de practică neunitară, totuşi aceasta s-a diminuat considerabil, iar în marea majoritate a cazurilor, la nivelul ultimului grad de jurisdicție, problema este reglată. Din aceste considerente, la nivelul Curţii Europene a Drepturilor Omului nu au mai existat condamnări pentru practică neunitară în ultima perioadă, inclusiv în anul 2024.
Cu privire la problematica specializărilor în domenii relevante investiţiilor, Consiliul subliniază preocuparea sa constantă, precum şi a Institutului Naţional al Magistraturii pentru formarea continuă a judecătorilor în acest domeniu, pe durata anilor 2024 – 2025 fiind organizate forme de pregătire profesională a magistraților în funcție în domenii precum concurența și proprietatea intelectuală.
În privinţa percepţiei asupra corupţiei, raportul Departamentului de Stat trimite la măsurătorile făcute în Eurobarometru şi arată că această problemă se află pe ultimul loc în clasamentul problemelor invocate de investitori (71%), după problema legislaţiei şi politicilor publice instabile (93%), a nivelului taxelor (85%) şi a birocraţiei administrative (82%).
Consiliul remarcă faptul că, potrivit măsurătorilor Eurobarometru, percepția fenomenului corupţiei în anul 2024 era de 71% şi plasa România pe locul 15 din cele 27 de state membre, în grupul ţărilor cu percepție de corupţie medie (51%-75%), în media europeană (71%), procente mai înalte de percepţie a corupţiei regăsindu-se în Grecia (98%), Portugalia (96%), Malta (95%), Slovenia (95%), Croaţia (92%), Cipru (91%), Spania (90%), Ungaria (88%), Bulgaria (85%), Lituania (83%), Cehia (79%), Italia (78%), Slovacia (77%), Letonia (76%).
De asemenea, potrivit Eurobarometru pentru anul 20253 procentul de percepție a corupției în România a scăzut la 70%, sub media europeană (73%), păstrând România pe locul 15 din cele 27 de state membre.
În fine, în ceea ce priveşte situaţia României la CEDO, se remarcă faptul că în 2024, potrivit statisticilor publicate pe site-ul Curţii4, cetățenii din România au sesizat instanţa de la Strasbourg cu 3850 de cauze, plasând România pe locul 4 la număr de cereri, dar pe locul 12 în clasamentul mai relevant al numărului de cereri raportat la populaţia ţării (19.064.000 locuitori).
În aceeaşi perioadă de referinţă (2024), România a fost parte în 169 de dosare. Dintre acestea, în 101 dosare, cererile au fost respinse ca inadmisibile sau radiate de pe rol. În 58 de dosare judecata a avut loc pe fond, România fiind condamnată în 49 de cauze. Din aceste 49 de cauze, în 29 dintre ele problema de drept a fost aceea deja repetitivă a condițiilor de detenție din penitenciare, pentru care responsabilitatea nu aparţine sistemului de justiţie, ci sistemului administrativ.
Prin urmare, în cazul României au fost admise cereri în doar 20 de dosare, dintre care doar 3 se referă la dreptul la un proces echitabil în sens larg (art. 6 din Convenţie) şi doar 1 dosar dintre cele 3 se referă la o durată excesivă de procedură de 8 ani a unui dosar penal finalizat în anul 2013.
În acest cadru, luând notă de principalele aspecte reliefate în Raportul Departamentului de Stat al SUA, Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă angajamentul său constant pentru asigurarea independenţei sistemului de justiţie şi a calităţii profesionale înalte a judecătorilor şi procurorilor, astfel încât să fie îmbunătăţit modul de funcţionare a sistemului de justiţie, în vederea oferirii unui serviciu public care să permită dezvoltarea societăţii într-un mediu democratic şi care implicit să garanteze siguranţa deciziilor investiţionale în România.
Comentează