CSM a transmis, la sfârşitul lunii martie, Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului mai multe propunerei de modificare şi completare a iniţiativei legislative pentru revizuirea Constituţiei României.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţine că perioada de reţinere ar trebui să fie majorată de la 24 la 48 de ore, perioadă de timp considerată rezonabilă şi care ar permite o ingerinţă minimă în ceea ce priveşte libertatea persoanei.
"Această durată maximă de 48 de ore nu ar comporta probleme din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, de altfel, la nivel european fiind prevăzute durate maxime ale reţinerii mai mari de 24 de ore, de 48 dacă nu chiar de 72 de ore. În acest sens, dispoziţiile art. 5 parag. 3 din Convenţie prevăd că aducerea în faţa judecătorului sau a unui alt magistrat împuternicit prin lege să exercite atribuţii judiciare trebuie să fie făcută de îndată ce o persoană este lipsită de libertate, în vederea evitării dispunerii unei măsuri arbitrare sau nejustificate şi protejării acesteia împotriva relelor tratamente ce ar putea fi aplicate în perioada detenţiei", se arată în documentul citat de Mediafax.
Vezi şi: EXCLUSIV - DNA solicită modificări BOMBĂ la Constituție/ DOCUMENT
CSM mai susţine că se impune eliminarea din Constituţie a răspunderii materiale a magistraţilor, urmând ca această problemă să fie reglementată la nivelul legii organice. În caz contrar, arată sursa citată, ar trebui reglementată, tot la nivel constituţional, şi răspunderea materială pentru prejudiciile cauzate de reprezentanţii celorlalte puteri în stat. Prin urmare, articolul 52 alineatul (3) din Constituţia României ar trebui să aibă următorul cuprins: "Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare".
Plenul CSM propune, pentru asigurarea echilibrului celor trei puteri ale statului, ca trei judecători ai Curţii Constituţionale să fie numiţi de Parlament, trei de preşedintele României şi trei de către CSM, nu de către Senat, aşa cum se întâmplă în prezent. Membrii plenului sunt de părere că introducerea Consiliului Superior al Magistraturii între instituţiile cu drept de a propune judecători la Curtea Constituţională ar putea duce la o creştere a calităţii membrilor acestei Curţi şi ar asigura o coerenţă mai mare între deciziile CC şi cele ale instanţei supreme. În prezent, trei membri CCR sunt numiţi de preşedinte, trei de Camera Deputaţilor şi trei de Senat.
CSM mai susţine că este necesară întărirea actualului statut al procurorului, prin statuarea în Constituţie a independenţei sale, precizând că este nevoie de înlăturarea controlului desfăşurat de ministrul Justiţiei asupra activităţii Ministerului Public.
"În actuala arhitectură constituţională, Ministerul Public este o componentă a autorităţii judecătoreşti, procurorii fiind, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, magistraţi şi nu 'agenţi' ai puterii executive. Situarea Ministerului Public 'sub autoritatea ministrului justiţiei' are repercusiuni faţă de îndeplinirea în deplină legalitate şi imparţialitate a atribuţiilor care i se conferă prin lege în activitatea judiciară în cauzele penale", explică CSM, potrivit Mediafax.
Comentează