Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ proiectului Guvernului privind pensiile magistraților, acuzând Executivul că reia, practic neschimbat, un demers legislativ prost justificat și încărcat de „numeroase vicii de neconstituționalitate”. În documentul transmis, CSM spune că „se impune avizarea negativă” și că expunerea de motive „nu oferă o justificare reală” pentru tăierile și înăspririle propuse.
Proiectul a fost retransmis CSM de Ministerul Muncii la 25 noiembrie 2025, după o pretinsă consultare publică și avizare interinstituțională, însă „s-a precizat că nu există modificări faţă de varianta transmisă anterior”. Mesajul, citit la cheie critică în aviz, e că Guvernul a bifat formal procedura, dar a ignorat obiecțiile de fond: aceeași formulă, aceleași riscuri, același conflict frontal cu standardele constituționale invocate de CSM.
În centrul disputei este chiar motivarea politică invocată de Executiv (PNRR și presiunea bugetară), pe care CSM o demontează ca neconformă cu documentele europene și cu propriul parcurs legislativ recent. „Suspendarea plăţii unei sume de 869 milioane Euro” și „Jalonul 215” apar în expunerea de motive, dar CSM arată că problema reală semnalată de Comisie a fost alta decât condițiile de pensionare.
PNRR invocat, dar fără acoperire: CCR, fiscalitatea și un jalon „folosit” ca argument
CSM reamintește că, după adoptarea Legii nr. 282/2023, Comisia Europeană evaluase pozitiv Jalonul 215, „considerându-l îndeplinit” la 15 octombrie 2024. Abia ulterior, după Decizia CCR nr. 724 din 19.12.2024, care a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor, Comisia a redeschis evaluarea – tocmai pentru că acea soluție fiscală nu mai putea fi pusă în aplicare.
Guvernul a ales însă să se întoarcă la masa de tăiat condiții de pensionare, deși, spune CSM, efectele deciziei CCR au fost deja „corectate” fiscal prin Legea nr. 141/2025 (intrată în vigoare la 1 august 2025), care a introdus taxare suplimentară peste 3.000 lei. CSM notează explicit că pensiile „sunt readuse la un cuantum asemănător” cu cel generat de impozitarea progresivă și conchide: „nu există nicio justificare” pentru a modifica din nou condițiile de pensionare ale judecătorilor și procurorilor.
Tonul devine tăios când CSM tranșează legătura dintre proiect și cerințele Comisiei, avizul arătând că proiectul „nu are nicio legătură cu cerintele Comisiei Europene”, iar argumentele Guvernului sunt „neconforme”. În plus, CSM invocă ponderea relativă a pensiilor magistraților în totalul pensiilor de serviciu și califică drept „absurdă” teza că reformarea doar a acestora ar putea „servi îndeplinirii Jalonului 215”.
Vicii de neconstituționalitate
În aviz, CSM avertizează că proiectul lovește în miezul garanțiilor materiale ale independenței justiției și că, prin cumulul măsurilor, se poate ajunge la „eliminare” de facto a pensiei de serviciu. Pe de o parte, Guvernul reduce radical parametrii de calcul. Pe de altă parte, creează un regim instabil, schimbat de la un an la altul, care rupe așteptări legitime și produce discriminări între generații.
Un punct major este plafonarea pensiei nete la 70% din ultimul venit net. CSM vorbește direct despre „neconstitutionalitatea plafonării”, despre „lipsa totală de fundamentare” și „caracterul arbitrar”, arătând că măsura intră în „contradicție directă” cu considerentele obligatorii din Decizia CCR nr. 467/2023.
Mai departe, CSM atacă efectul cumulat al scăderii de la 80% la 55% din baza de calcul, pe care o traduce în termeni reali: „de fapt 44% – 48%”, în absența unui prag minim al netului. Guvernul propune un plafon maxim, dar, avertizează CSM, fără un „plafon minim” pensia poate coborî „mult mai mic decât plafonul propus”, ceea ce „ignoră complet deciziile Curţii Constituţionale” și standardul ca pensia să fie cât mai apropiată de „ultima remuneratie”.
Eșalonări „formale”, salturi brutale și condiții noi „inutile”
CSM insistă că eșalonarea propusă pentru vârsta de pensionare este, pentru segmente mari, o etapizare doar proclamată. În document se arată că pentru „peste 45% dintre magistraţii în functie” vârsta crește „direct la 65 ani”, iar pentru aproximativ „21%”, tranziția este „eminamente formală”, cu salt la „60–64 ani”.
În analiza CSM, Guvernul repetă tocmai greșelile sancționate de CCR în 467/2023 – „creștere bruscă și intempestivă”, „falie între generații” – și chiar le agravează, pentru că schimbă din nou regulile peste o reformă deja intrată în vigoare (Legea 282/2023). CSM dă exemplu explicit: pentru anumite vechimi, vârsta „creste brusc cu încă 11 ani”, ajungând la o creștere „în nici 2 ani, cu 17 ani, faţă de cea stabilită” la intrarea în profesie.
La pachet, Guvernul adaugă și condiția de 35 de ani vechime în muncă, pe care CSM o califică drept „nejustificată” și „complet inutilă”, tocmai fiindcă, odată cu vârsta, crește oricum și vechimea, iar cele două condiții ar trebui crescute „etapizat şi în același ritm”. În plus, CSM reclamă discriminare: pentru alte categorii cu statut special nu există pragul de 35 de ani, fiind invocate explicit regimuri mult mai permisive la militari/polițiști.
Vechimi asimilate, „pensionare anticipată” și trei regimuri paralele
O altă critică dură vizează eliminarea etapizată a vechimilor asimilate până în 2035. CSM arată că „o soluţie asemănătoare a fost deja declarată neconstituţională” de CCR în 467/2023, în lipsa unor norme tranzitorii raționale, iar proiectul reia mecanismul, riscând să ignore din nou efectul obligatoriu al jurisprudenței constituționale. În același pasaj, CSM avertizează că omisiuni de redactare pot afecta „calitatea legii”, putând genera interpretări care golesc tranziția de conținut.
Capitolul „pensionare anticipată” este descris ca o capcană mai degrabă decât o opțiune: ieșire după 35 de ani vechime în funcție, cu penalizare de 2% pe an. CSM notează că procentul de 2% este o „noutate” față de alte regimuri, iar efectul poate coborî pensia „până la 41% din media veniturilor”, „chiar sub nivelul pensiei” contributive, ceea ce „echivalează practic cu o eliminare a pensiei de serviciu”.
În final, CSM avertizează că adoptarea proiectului ar crea coexistența a „trei regimuri de pensionare” semnificativ diferite, fără „raţiuni reale” pentru diferențieri între magistrați aflați în situații similare. Diferența poate ajunge cinică, „o vechime mai mare cu doar o zi” ar putea determina o schimbare „esenţială” de statut, ceea ce contravine egalității în drepturi, securității juridice și, în viziunea CSM, independenței justiției.
În această cheie, avizul nu e doar un „nu” tehnic, ci o acuzație directă. CSM califică invocarea Jalonului 215 drept „doar un pretext” și vorbește despre „un demers concertat al puterii executive îndreptat împotriva autorității judecătoreşti”. În sprijin, instituția invocă și standarde europene ale CJUE (Hotărârea din 5 iunie 2025, C-762/23) privind necesitatea unei pensii „cât mai apropiat de ultimul salariu” și raportată la remunerarea judecătorilor în exercițiu, precum și jurisprudența CEDO care cere ajustări „gradual, precaut și cu măsură”.
Comentează