Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză la sânge făcută de jurnalistul Cristian Tudor Popescu în legătură cu activitatea desfășurată de Viorica Dăncilă în funcția de prim-ministru.
Digi24:
Viorica Dăncilă este reprezentativă pentru funcția de prim-ministru, a spus Cristian Tudor Popescu, la Jurnalul de seară, contrazicându-l pe președintele Klaus Iohannis. „Dânsa reprezintă o categorie importantă, cei peste 40% de elevi funcțional”, a subliniat jurnalistul.
„În acest timp, creșterea economică se oprește, inflația continuă să crească, deficitul așijderea. PIB-ul nu crește așa cum susțineau domnii și doamnele de la PSD. Există o soluție, să desființeze INS-ul și cifrele astea să le dea doamna Dăncilă de pe hârtie. Dacă poate. Spunea domnul Iohannis că doamna Dăncilă este nepotrivită în funcție. Nu-i adevărat. Doamna Dăncilă e reprezentativă în funcție. Dânsa reprezintă o categorie importantă, cei peste 40% de elevi funcțional, așa cum sunt ei catalogați de testele PISA. Doamna Dăncilă este analfabetă funcțional. Nu e o insultă. Înseamnă că nu e capabilă să înțeleagă un text la prima citire, că nu are proprietatea termenilor, că este agramată și că nu are noțiuni elementare ale discursului. Dânsa reprezintă cetățenii care vor vota, elevii, mâine. Sunt analfabeți funcțional și mâine o să voteze, indiferent dacă trec bacalaureatul sau nu. Viitorul este de partea doamnei Dăncilă”, a spus Cristian Tudor Popescu. (Mai mute detalii AICI)
Ziarul Financiar:
PIB-ul pe trimestrul 1 al anului 2018 a crescut cu doar 4% în conditiile în care, pentru tot anul, creşterea economică bugetată de guvern este de 5,2%, iar Comisia de Prognoză a dat chiar 6,1% creştere a PIB.
Frânarea creşterii faţă de 6,9% anul trecut i-a luat prin surprindere chiar şi pe cei mai pesimişti analişti care oricum erau la 4,5 – 5% estimare de creştere pentru anul acesta.
Criticii măsurii BNR, de creştere a ratei de referinţă de trei ori anul acesta, de la 1,75% la 2,5%, spun că banca centrală a greşit apăsând prea tare pe pedala de scumpire a creditării.
Pe de altă parte, adepţii unei politici monetare dure pentru a stăpâni inflaţia sunt de părere că este încă prea mică această dobândă de 2,75%, având în vedere că inflaţia este 5%.
Cert este că o combinaţie de factori interni şi externi face ca situaţia economică a României să nu mai fie atât de bună precum se aştepta guvernul.
Factori externi
1. Întărirea politicii monetare de către FED a provocat o retragere masivă de capitaluri de pe pieţele internaţionale. Pieţele de la periferie, Brazilia, Turcia, Rusia, precum şi cazul României, au de suferit în momentul în care investitorii primesc randamente de 3% la 10 ani la bonduri emise de cea mai puternică economie a lumii, SUA. (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
Cu două zile înaintea finalului trecem în revistă filmele care ar putea câștiga premii din partea juriului prezidat de Cate Blanchett. Cea de-a 71 ediție a festivalului s-a dorit revoluționară, dar n-a fost. Competiția a oferit obișnuitul amestec de filme puternice, filme călduțe și filme nepotrivite pentru o asemenea ligă. Dar mai întâi trebuie spus că festivalul nu pare să dorească să dea vreun comunicat legat de dispariția lui Lucian Pintilie.
Filmele lui Lucian Pintilie au fost arătate la Cannes începând cu anul 1979, când „Salonul nr.6”, realizat în Iugoslavia, a intrat în secțiunea Un Certain Regard. În 1992, „Balanța” a fost prezentat în Séances Speciales din cadrul Selecției Oficiale, iar în 1994 și 1996 „O vară de neuitat” și respectiv „Prea târziu” au fost selecționate în Competiție. Aproape toate filmele de după 1990 realizate de Lucian Pintilie au fost coproduse de producătorul francez de origine română Marin Karmitz prin MK 2 Productions.
Marin Karmitz a fost omagiat în acest an de Festivalul de la Cannes și a fost prezent la o proiecție cu documentarul pe care l-a regizat în 1972 „Coup sur coup”. Ironia a făcut ca prietenul său Lucian Pintilie să se stingă câteva zile mai târziu. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Aproximativ 1.500.000 de persoane sunt așteptate la cea de-a XIV-a ediţie a evenimentului “Noaptea Muzeelor”, care va avea loc sâmbătă, 19 mai. Oferta din acest an este mai bogată în comparație cu edițiile trecute. Peste 200 de muzee şi instituții afiliate, din ţară şi din Bucureşti, își vor deschide porțile pentru public,până târziu în noapte, a declarat la RFI, Dragoș Neamu, directorul Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, instituție care organizează acest eveniment. Tot sâmbătă, angajaţii muzeelor vor protesta în legătură cu situaţia actuală a sectorului în care activează, mai ales referitor la Legea salarizării.
În 2018, Noaptea Muzeelor aduce și o premieră: o serie de zece scurtmetraje documentare prin care sunt prezentate publicului aspecte neştiute şi nevăzute din culisele a 10 muzee din Bucureşti, demers finanțat cu ajutorul Administrației Fondului Cultural Național și realizat în colaborare cu Societatea Română de Televiziune.
“În acest an, ne-am gândit să facem o altă formă de promovare, astfel încât să avem o imagine mult mai clară asupra frumuseții și valorii în societatea muzeelor, și să găsim forme de apropiere a publicului față de aceste instituții minunate. Cred că această campanie a fost un succes. Ne-am bucurat de o reprezentare și o contribuție admirabilă a muzeografilor, muzeele chiar știu să povestească. De asemenea, a avut și un povestitor minunat, actrița Maia Morgenstern”, a precizat Dragoș Neamu, directorul Reţelei Naţionale a Muzeelor din România.
Printre proiectele pregătite special pentru Noaptea Muzeelor din 2018 se numără şi aplicaţia Questo, prin care, vizitatorii pot beneficia de ghid virtual interactiv pentru tururi în peste de 30 de instituţii culturale. Demersul se adresează în unele locuri şi celor care stau la coadă înainte să intre la muzee, cunoscută fiind afluenţa de public ieşită din comun pe care o aduce acest eveniment la multe dintre instituţiile care îşi ţin porţile deschise pentru public mult după ora obişnuită de închidere. (Mai multe detalii AICI)
