Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză a jurnalistului Cristian Tudor Popescu în contextul ultimelor dezvăluiri din dosarul Revoluției din decembrie 1989.
Digi24:
„Varianta prezentată de procurorul Dan Voinea e mult mai apropiată de realitate. Cred că e important să ne gândim la asta și să analizăm ce s-a întâmplat atunci, la miting, pentru că se încearcă o nouă diversiune, după 28 de ani, dincolo de cea teroristă de după 22 decembrie 89, și anume diversiunea lovitură de stat, nu revoluție. Adică ce ar rezulta din varianta procurorilor militari prezentată în acel comunicat: ar putea să rezulte, mai ales în interpretarea unor politicieni și jurnaliști de atunci, care nu mai contenesc acum să spună: vedeți, v-am spus eu, a fost o lovitură de stat, care au făcut ca de-a lungul anilor ce s-a întâmplat atunci să fie numit în bătaie de joc „loviluție”, „înghesuială”, „aglomerația din decembrie”.
Diversiunea e că cei care au organizat diversiunea teroristă de după 22 decembrie 89 cu acei teroriști inexistenți, dar care a dus la moartea atâtor oameni, sunt și cei care au montat, au manipulat, au instigat înainte de 22 decembrie, deci la Ttimișoara, la București, în țară, pentru izbucnirea revoluției. Deci că manifestanții ieșiți în stradă au fost declanșați, manipulați de această grupare care a luat puterea prin lovitură de stat după 22 decembrie 89.
Scopul e îndreptarea în momentul actual a atenției către Occident, către străinătate – străinătatea e cea care a manevrat și în combinație cu respectivii l-au dat jos pe Ceaușescu. Este foarte utilă în aceste momente de xenofobie, de antioccidentalism ale puterii actuale, care vrea să scoată România din Europa, această teorie a complotului extern, în colaborare cu agenți interni, care ar fi declanșat revoluția: deci revoluția nu aparține românilor, nici gând n-aveau să iasă în stradă, îl iubeau pe Ceaușescu, numai Bruxelles, americanii, Yalta, Malta, ăștia i-au scos în stradă. Asta e noua diversiune.
În momentul în care s-a declanșat sunetul acela despre care se tot vorbește - nu acel sunet a dus la destabilizarea masei de oameni din piață. În momentul în care acel sunet - spune procurorul Voinea că era o problemă tehnică a boxelor de sunet ale televiziunii, nu știu dacă a fost așa, dar în momentul acela, un grup de timișoreni,așa cum spune procurorul Voinea, este corect și acele informații le am de la participanți la miting pe care îi cunoșteam foarte bine și cu care am discutat după aceea, au început să strige: „Timișoara, Timișoara!, Jos Ceaușescu!”, a declarat jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Euro este sub presiune după votul pentru independenţă câştigat strâns de către separatişti, din cauza căruia este posibil să escaladeze tensiunile între Barcelona şi Madrid, scrie Financial Times.
Moneda a avut o scădere de 0,5% imediat după alegeri, însă până la acest moment scăderea este de 0,2%. Totuşi rămâne la o creştere de 12% de-a lungul anului, pe măsură ce recupererea economică din zona euro atinge niveluri maxime. Având în vedere acest context, această oscilaţie este pe termen scurt, evenimentele din Catalonia nereuşind să afecteze valoarea monedei euro pe termen lung.
Investitorii văd situaţia politică din Catalonia ca pe o veste proastă pentru piaţă, dar sunt de părere că această criză nu se va extinde asupra pieţei de titluri de stat sau asupra monediei euro pe termen lung.
Indicele bursei spaniole Ibex 35 a scăzut de asemenea, fiind practic în cădere liberă. Băncile cu sediul în Catalonia sunt considerate a fi principalele care trag în jos cifrele.
Scăderea înregistrată de Ibex 35 este de 1,2%, iar cele mai afectate instituţii bancare sunt Caixabank cu 3.28% şi Banco Sabadell cu 3,20%, aceste valorii fiind, la momentul transmiterii ştirii, în continuă scădere. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
În Cuba, era Castro va lua sfârșit în aprilie 2018. Fidel, iar apoi fratele său - Raul Casto s-au aflat la putere timp de șase decenii.
Raul Castro a preluat oficial funcția de președinte în 2008. Fratele său, Fidel Castro se retrăsese din 2006 de la cârma țării pe motiv de boală. Fidel Castro a fost premier timp de 17 ani iar apoi președinte preț de 31 de ani. El a murit în 2016.
Raul Castro a fost însă ministru al Forțelor Armate Revoluționare timp de 49 de ani și prim vice-președinte al Consiliului de Stat și de Miniștri timp de 31 de ani.
“Atunci când noua Adunare Națională se va constitui pe 19 aprilie, al doilea și ultimul meu mandat ca șef de stat se va sfârși. Cuba va avea un nou lider”, a declarat vineri Raul Castro, adăugând că va rămâne în fruntea Partidului Comunist cubanez, cel puțin până la viitorul congres, prevăzut pentru 2021. Atunci, Raul Castro va avea 90 de ani.
Inițial, scrutinul din 2018 era prevăzut a se desfășura în luna februarie dar a fost amânat cu două luni, pentru aprilie. (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Fundamental, vorbim despre un document care prezintă un realism dur şi pur (numit realism principial), exhibând un naţionalism şi excepţionalism american dominant, bazat fundamental pe principiile şi valorile guvernării democratice, libertăţi individuale, statului de drept, pe toleranţă şi oportunităţi.
Din conservatorismul american republican a mai rămas aprecierea valorilor comune şi substanţa viziunii unei lumi de state suverane puternice, iar orice referire la globalizare, multiculturalism şi integrare dispare, şi supravieţuieşte un termen unic şi slab, „toleranţă“. Puterea este valoarea dominantă, suveranitatea statelor principiu suprem, aspiraţional se aşteaptă o lume paşnică din state care-şi urmează interesele naţionale. Excepţionalismul se regăseşte în recursul la ideea că valorile şi principiile americane au determinat prosperitatea şi pacea lumii. Dealtfel ideea de prosperitate şi componentele securităţii economice şi a comerţului bazat pe principii corecte domină documentul, ca noutate solidă a gândirii din epoca Trump.
Naţionalismul este dominant, în cheie americană: Obiectivul este „crearea unei Americi mai puternică, mai bună, mai liberă, mai mândră şi măreaţă ca niciodată până acum“ care relansează încrederea propriilor cetăţeni în guvernare prin revenirea la principiile actelor fondatoare ale statului american şi promovarea modului de viaţă american. Formulări precum Măreţia Americii şi exemplul său sclipitor pentru lume, America first, cetăţeanul american şi interesele sale de prosperitate şi securitate, implicarea tuturor americanilor şi faptul că toţi au un rol împing documentul spre nuanţele de populism care fac din Strategie mai degrabă o declaraţie politică egală cu programul candidatului Trump, la un an de mandat, decât un document solid de lucru pentru comunitatea de securitate, apărare, politică externă şi intelligence americană.
SUA doreşte o lume mai liberă, mai sigură şi mai prosperă, în viziunea Strategiei de Securitate Naţională a preşedintelui Donald Trump, cu naţiuni puternice, suverane, independente, cu propriile culturi şi vise, în prosperitate, libertate şi pace. Prioritatea absolută este securitatea, prosperitatea şi interesele poporului american. SUA doresc un echilibru de putere care favorizează SUA, aliaţii şi partenerii săi. Predominantă este răspândirea valorilor, a capacităţii de a inspira, de a ridica şi înnoi care să aducă recunoaştere leadership-ului american. (Mai multe detalii AICI)
