DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CTP, despre efectele deciziei CCR: 'A făcut un lucru foarte important'

ctp

Digi24:

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că decizia CCR pe legea care nu permite persoanelor condamnate penal să facă parte din Guvern este foarte importantă pentru că arată că legea este mai presus de vot. Jurnalistul mai spune că, din informațiile pe care le are, hotărârea de a respinge sesizarea Avocatului Poporului a fost luată în ultimul moment și că deznodământul așteptat era exact opusul.
„Până acum am avut patru amânări. Nu s-a putut. De ce? Eu cred că din cauză că vorbea dl Dorneanu (președintele Curții Constituționale, n.r.). Acum a tăcut dl Dorneanu. Nu l-am mai auzit dând explicații, spunându-ne cât e de greu. Și iată că a ieșit și această hotărâre. Putem, desigur, să facem o mulțime de speculații în legătură cu motivul, cu momentul, cu faptul că, din câte aud și eu, până în ultimul moment hotărârea mergea invers. Schimbarea a fost de ultimă oră. Dar nu vreau să speculez pe tema asta”, a spus Cristian Tudor Popescu la Jurnalul de Seară.
CCR a interzis prin această decizie unui condamnat penal să facă parte din Guvern. Sigur, există posibilitatea ca Parlamentul să acționeze asupra acestei legi, a lăsat CCR această posibilitate. Dar a făcut un lucru foarte important: a arătat și a demonstrat că votul nu bate totul. Asta este cea ce încearcă de luni de zile diverși politicieni – că dacă ai votul de partea ta, dacă ai câștigat niște alegeri, atunci ești deasupra legii. Or, această hotărâre arată că legea e chiar mai presus de vot. Și asta este democratic”, a adăugat jurnalistul.

Ziarul Financiar:

În schimb, în SUA, cea mai mare economie din lume, datoriile au împins Puerto Rico în faliment, cel mai mare al unui guvern local din istoria SUA, iar analiştii se întreabă dacă nu cumva datoriile pot deveni la fel de periculoase  pentru alte teritorii şi state americane. Apoi, au apărut semne că executivii ameri­cani renunţă la acţiunile com­paniilor lor în cel mai rapid ritm din ultimii şapte ani. Totuşi, Rezerva Fe­derală americană apreciază că şi acolo revenirea va accelera după un prim trimestru slab. Aceasta înseamnă că banca centrală va putea majora de două ori dobânzile în acest an, aşa cum a indicat anterior. Ultimul trimestru al anului trecut şi primul trimestru al acestui an au adus zonei euro creşteri economice puternice. Sondajele efectuate în rândul managerilor de companii arată că avansul va accelera în actualul trimestru, scrie Deutsche Welle. Pieţele cresc într-un ritm susţinut, în timp ce încrederea în perspectivele economice se îmbunătăţeşte. Iar profiturile companiilor se umflă, remarcă The Wall Street Journal.
Potrivit calculelor preliminare ale Eurostat, biroul de statistică al UE, PIB-ul zonei euro a crescut cu 0,5% în primul trimestru, faţă de trimestrul anterior. UE a avansat cu 0,4%, în timp ce economia britanică a crescut cu 0,3%, iar cea americană cu 0,7%, dar în ritm anualizat. Cele mai recente date arată că volumul comerţului de retail a urcat cu 0,3% în martie, după un urcuş de 0,5% în luna anterioară. Vânzările de retail sunt un indicator al încrederii populaţiei. În UE, indicatorul a scăzut cu 0,2%. Eurostat estimează că inflaţia din zona euro a accelerat la 1,9% în aprilie, foarte aproape de ţinta BCE. Rata şomajului din uniunea monetară s-a situat în martie la acelaşi nivel cu cel din februarie, de 9,5%, şi sub cel din martie 2016, de 10,2%.
Economistul Bert Colijn de la ING le-a explicat clienţilor săi investitori că economia din zona euro „se dovedeşte rezistentă la incertitudinile“ atât din interior, cât şi din afară. „Dacă alegerile franceze de duminică nu aduc vreo surpriză, creşterea din zona euro va fi puternică în 2017“, a scris el. În 2016, PIB-ul a avansat cu 1,7%, mai rapid decât în SUA.
În ceea ce priveşte evoluţia economiei din primul trimestru, Eurostat nu face o defalcare pe componente, dar analiştii cred că principalul motor de creştere au fost consumul populaţiei şi investiţiile firmelor. De aceea, unii analişti cred că riscurile pentru creştere nu pot fi ignorate. „Rămâne posibilitatea ca avansul să se împiedice de reticenţa tot mai mare a consumatorilor de a cheltui pe măsură ce inflaţia şi creşterea limitată a salariilor le restrâng puterea de cumpărare“, spune Howard Archer, economist-şef la IHS Markit.

Mediafax:

Ţările din regiunea Mării Negre, inclusiv România, sunt într-o „vecinătate provocatoare”, în care Rusia a comasat în Crimeea o platformă impresionantă de proiectare a puterii. Potrivit generalului american Philip Breedlove, fostul comandant militar al NATO până în mai 2016, Moscova a transformat Marea Neagră într-o zonă A2/AD (anti-access/area denial), prin care poate controla şi nega acţiuni în regiune, atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război.
În aceste condiţii, România şi statele riverane Mării Negre ar trebui să înţeleagă că „apărarea începe acasă”, până să ajungă la forţele rotaţionale şi la exerciţiile comune pe care NATO le desfăşoară în regiune, pentru a contracara această ameninţare, fără însă a deveni prea provocatoare şi a crea fricţiuni şi mai mari cu Rusia, a arătat Breedlove, potrivit Gândul.
Generalul american a arătat că Rusia este o forţă care învaţă şi se adaptează permanent, în timp ce naţiunile occidentale au încă dificultăţi în a se adapta şi mai ales de a răspunde „războiului de sub linii”, cum numeşte Breedlove războiul hibrid practicat cu succes de ruşi în Ucraina.
Un avocat al posturii de forţă, dar echilibrate, a NATO şi a SUA în zonele fierbinţi de pe glob, generalul Breedlove a explicat că schimbarea de retorică de la Casa Albă şi recentul atac ordonat de Donald Trump asupra Siriei nu sunt în niciun caz simple „parade de putere”, ci fac parte dintr-o politică de reimplicare a SUA în zone din care americanii au făcut pasul înapoi, sub administraţia anterioară a lui Obama.
„Apărarea începe acasă. Trebuie să privim la toate ţările din jurul Mării Negre, de la Turcia în jur, care sunt membre NATO, şi să vedem în ce grad răspund ele mai întâi pentru ele însele. Apoi, în al doilea rând, ca parte a NATO”, a explicat generalul american în rezervă Philip Breedlove, fostul SACEUR (Supreme Allied Commander Europe, comandantul militar al NATO) al Alianţei până în mai 2016, la o discuţie cu mai mulţi jurnalişti, la summit-ul Good Governance organizat la Bucureşti de grupul Strategikon, întrebat fiind de Gândul dacă exerciţiile comune şi forţele rotaţionale ale NATO din regiunea Mării Negre sunt suficiente pentru a contracara atitudinea agresivă a Rusiei în zonă sau ar fi necesare măsuri mai accentuate.

RFI:

Sub titlul "Marine Le Pen, adevărata faţă a extremei drepte", influentul cotidian Le Monde revine asupra dezbaterii de miercuri seara dintre extremista de dreapta Marine Le Pen şi centristul independent Emmanuel Macron, ambii finalişti ai prezidenţialelor franceze. Cotidianul de seară constată că reprezentanta Frontului naţional este "o demnă campioană a extremismului, gata să profite de toate fricile, să adâncească toate fracturile şi să zgândăre toate fantasmele".
Peste trei zile, francezii îşi aleg viitorul preşedinte. Inainte de a băga buletinul în urnă, ei aşteptau miercuri seara, de la cei doi finalişti, o dezbatere aprofundată despre personalitatea candidaţilor, despre soliditatea proiectului lor, despre capacitatea lor de a schiţa viitorul celei de-a 5-a puteri mondiale. Din cauza candidatei Frontului Naţional, alegătorii nu au avut însă parte decât de o confruntare confuză, insuportabilă şi nedemnă.
Celor care au uitat, acest pugilat le-a reamintit ce înseamnă extrema dreaptă franceză. Spectacolul trist de miercuri le-a arătat care este cel mai mare pericol: apariţia, în inima democraţiei franceze, a brutalităţii şi a făţărniciei familiale pe care o întruchipează Marine Le Pen.
Incălcând uzanţele acestei confruntări televizate, dispreţuind până şi exigenţa de sinceritate, Marine Le Pen a dezvăluit care ar fi practica ei a puterii dacă, din nefericire, ar fi aleasă. Scopul ei nu este de avea un schimb de idei ci de a-l înjosi pe adversar. Strategia ei nu este de a convinge ci de a face rău. Proiectul ei nu este decât o acţiune de demolare.
Alegând invectiva, injuria, agresivitatea însoţită de false zâmbete, Marine Le Pe şi-a arătat adevărata faţă. A apărut ca moştenitoarea unei practici politice care s-a bazat dintotdeauna pe denigrare şi ameninţare. Multiplicând, precum Donald Trump, insinuările mincinoase, ea s-a arătat ca o demnă campioană a unui extremism gata să profite de toate fricile, să adâncească toate fracturile şi să aţâţe toate fantasmele.
In faţa acestei imposturi, primul risc este indiferenţa. E nevoie deci rapid s-o înlăturăm cu fermitate pe Marine Le Pen de la o putere la care visează şi pe care ar perverti-o imediat. Pentru a prezerva condiţiile unei dezbateri republicane, e mai important ca niciodată ca toţi democraţii să se mobilizeze pentru ca reprezentanta Frontului Naţional să nu fie credibilizată cu un bun scor la turul doi. Pentru a atinge acest obiectiv, nu există decât un singur mijloc: acela de a vota duminică cu Emmanuel Macron, conchide directorul ziarului Le Monde.

 

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.