CTP explică de ce România nu a fost invitată la Paris: Nu se ține seama de un lucru

Autor: Loredana Codruț

Publicat: 18-02-2025 21:07

Actualizat: 18-02-2025 23:07

Article thumbnail

Sursă foto: Sursa FOTO: Cristian Tudor Popescu/ Facebook

Vestea că România nu va lua parte la negocierile privind pacea din Ucraina de la Paris i-a enervat pe mulți români simpli, dar și pe o parte din politicieni, care au punctat că țara noastră a acordat ajutoare în bani și militare și că trebuia să stea clar la masa negocierilor.

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu avertizează că cel mai important aspect este pierdut din vedere

De ce nu suntem la Paris

„România a fost sărită la Paris”, aud în stânga și în dreapta. „Iar suntem ținuți la colț”. Se evocă ajutoarele pe care le-am dat Ucrainei, sistemul de apărare Patriot pe care i l-am cedat, granița lungă pe care o avem cu ea, dreptul nostru de a participa la reconstrucția de după război.

Argumentele sunt corecte, dar nu se ține seama de un lucru: prima țară neinvitată este Ucraina. Pentru că acum, la Paris, nu e vorba de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. E vorba de războiul Americii lui Trump împotriva Uniunii Europene, război declarat prin cuvântarea vicepreședintelui Vance. „Cel mai mare dușman al Europei nu e Rusia, e în interiorul ei”, a zis cauboiul călare pe măgar, adică guvernul social-democratului Scholz din Germania e mai periculos pentru Europa decât Putin! Iar valorile democrației sunt apărate dacă în Germania vor guverna neonaziștii AfD și în România naționaliștii-extremiști antieuropeni.

Cu un președinte provizoriu, cu un guvern care se poate rupe în orice moment, cu cel mai important general al Armatei aflat sub cercetare penală, cu candidatul preferat al Kremlinului pretinzând că primește rapoarte de la serviciile secrete și nefiind întrebat nimic de niciun organ, cu o influență a Rusiei, aliatul antieuropean ad-hoc al lui Trump, puternică și penetrantă, este România o țară invitabilă?

Ehei, alta ar fi fost situația dacă era cg președinte... Omul lui Dumnezeu ar fi știut „să nu stea în genunchi”, să își folosească piciorul ca „să pună piciorul în prag” și mâna ca „să dea cu pumnul în masă”, una peste alta, ce să mai, ca „să dea cu ei de pământ”, ca la judo..., scrie CTP pe Facebook.

Ministrul de Externe a explicat că Polonia reprezintă interesele României la Paris

Polonia este țara care reprezintă și interesele României la reuniunea de la Paris, spune ministrul de Externe, Emil Hurezeanu. El vorbește despre posibilitatea organizării în scurt timp a unei noi reuniuni, la care să participe și reprezentanții țării noastre.

„Nu este vorba de un summit, ci de un grup de lucru restrâns. E adevărat la nivelul șefilor de stat. Hai să admitem că este vorba de un summit restrâns. E vorba de formatul Waimar+, care dincolo de triunghiul destul de vechi, Franța, Germania, Polonia, și-a adăugat și alte țări între timp. Acest grup, acest format, nu este la prima reuniune. Criteriile care au dus la această selecție, să zicem, sunt cele de operativitate și compatibilitate. Aceste țări nu vor discuta astăzi probleme legate de continuarea războiului în Ucraina, de felul în care se pune problema începerii procesului de pace. Se va discuta, după câte știm noi, dar nu ne este pusă răbdarea mult la încercare, pentru că la sfârșitul acestor prevederi de astăzi, din această dupamiază, care începe peste o oră la Paris, președintele Franței va comunica cu conducerea statului român”, spune la Digi24 ministrul de Externe, Emil Hurezeanu.

Șeful diplomației de la București afirmă că „există posibilitatea ca, nu peste mult timp, tot președintele Macron să organizeze un al doilea grup de lucru, o a doua întâlnire, la care de această dată să participe și România”.

„La Paris, astăzi, nu sunt nici țările baltice, nici țările din sud-estul Europei, Bulgaria, Grecia, Croația, să zicem. Există un mandat tacit, încercat, însă verificat de reprezentare. Polonia este țara flancului estic, care, n-ar fi prima oară, reprezintă și interesele noastre, care suntem a doilea mare pilon după Polonia, și interesele țării baltice pe acest flanc estic de securitate europeană și atlantică”, încheie Hurezeanu.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri