Digi24:
Demersurile împotriva Ordonanţei codurilor penale făcute de preşedinte, de CSM, de Opoziţia parlametară au rost doar dacă sutele de mii de protestatari ieşiţi în stradă rezistă, spune Cristian Tudor Popescu. Dacă oamenii renunţă să mai vină în faţa Guvernului sau în centrele oraşelor, România riscă să intre sub dictatura PSD.
”Ar trebui să aibă palpitaţii domnul Tăriceanu, domnul Dragnea pentru că statele, ambasadele...? De ce? Întreaga lor campania a fost anti-europeana şi anti-occidentală. N-avem nevoie de Bruxelles, au identificat SUA cu Soros.
Mă gândesc la o altă noapte, 21 decembrie 1989 în Piaţa Universităţii. Au fost maximum 5.000 de oameni. Îmi amintesc sentimentul singurătăţii. O mână de oameni care striga „Jos Ceauşescu”, într-o noapte în care Ceauşescu părea de neclintit. A doua zi dimineaţă nu aveam conştiinţa vreunei revoluţii, a unei victorii.
Mi se pare extraordinar că sunt 150.000 de oameni în centrul Bucureştiului. Nu este armata care să tragă, dar au în faţă colosul PSD de 49%, milioane de oameni care au votat. Mă gândesc că asta este diferenţa între 1989 şi 2017. Acum sunt 300.000 de oameni în stradă care luptă împotriva unui partid-stat care a făcut prin gestul acesta, al adoptării ordonanţei aceleia noaptea, a făcut un test pe care dacă acest popor nu îl trece, urmează anii '80. Mesajul nu este legat nici măcar de toţi cei care pot beneficia de ele – Dragnea, Oprea, Mazăre, toţi cei care pot să scape. Mesajul este următorul: Stimaţi români vreţi să trăiţi într-o ţară totalitară în care să vi se bage bani în buzunar şi ceva mâncare în sacosă? Nu duceţi dorul dictaturii? Asta propune acum PSD. Furtul şi corupţia reprezintă prelungirea dictaturii comuniste cu mijloacele aceste societăţi să-i zicem capitaliste. Singura speranţă este în stradă, în clipa din faţă.
Mă gândesc la votanţii PSD. Dacă ei susţin ce face acum Dragnea şi guvernul Grindeanu sunt nişte ticăloşi. Ori eu refuz să cred că milioanele de oameni care au votat PSD sunt toţi ticăloşi.
După Colectiv au ieşit în stradă 50.000. Atunci, pentru că-i convenea, domnul Dragnea s-a dus la domnul Ponta şi i-a spus să demisioneze. Acum stă la fereală. Ceea ce denotă că nu e sigur pe victorie. Şi-a luat o marjă. Dacă iese prost, o să spună: Nu ştiu ce l-a apucat pe domnul ăsta...
Rezistenţa protestatarilor, zile în şir, în stradă, va aduce schimbare. Nu e vorba de căderea guvernului. Cade acest guvern, vine altă sculă a domnului Dragnea. Obiectivul major este ca acest Guvern să abroge Ordonanţa, nu să demisioneze. Atâta vreme cât oamenii aceştia sunt în stradă, preşedintele Iohannis nu este înfrânt. Aceşti oameni devin susţinătorii lui.
RFI:
„Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluţiile recente din România", mai spune comunicatul.
In jargon UE, a urmări un eveniment « cu foarte mare îngrijorare „ poate însemna că la Bruxelles unele sancțiuni pentru derapaje de la valorile UE ar putea fi imaginate.
Este însă greu de crezut că aceste sancțiuni vor fi posibile în cazul de față având în vedere ca UE nu dispune de vreo pârghie reală privind nerespectarea statutului de drept și a valorilor europene.
Un așa numit „Cadru al statului de drept”, un mecanism imaginat după evenimentele din România din 2012, permite Comisiei Europene să lanseze un dialog cu țara vizată. Este de fapt o alertă precoce pe care Bruxelles o lansează în caz de derapaj.
Un astfel de dialog a fost lansat cu Polonia în urma cu un an, dar până acum el nu a dat niciun rezultat. Teoretic, acest mecanism poate merge până la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în cadrul Consiliului European.
Ne putem gândi și la sancțiuni de ordin financiar, respectiv tăierea unei părți din fondurile structurale alocate României. Măsura este uneori menționată la Bruxelles, dar aplicarea ei ar fi contra productivă întrucât i-ar pedepsi doar pe cetățenii de rând.
« Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupției este esențială pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul mecanismului de cooperare și verificare (MCV). », mai spun Juncker si Timmermans.
Ziarul Financiar:
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a surprins în urmă cu două săptămâni când a majorat prognoza de creştere economică pe 2017 la 5,2% de la 4,3% în varianta de toamnă. Nu mai mică a fost mirarea când a majorat şi PIB-ul potenţal de la 4%, o valoare oricum optimistă, la 4,6%. Comisia şi-a justificat prognozele noi prin implicaţiile pozitive asupra economiei pe care le-ar avea măsurile de relaxare fiscală adoptate de noul guvern.
Deciziile guvernului de majorare a salariului minim brut la 1.450 de lei, de creştere a salariilor şi a pensiilor, alături de alte măsuri care derivă din aplicarea Codului fiscal (eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei de 7 eurocenţi, alături de reducerea cu un punct a TVA) lasă în economie peste 10 miliarde de lei, bani care ar putea da încă un impuls consumului, care, la rându-i, ar trebui să stimuleze economia. În aceeaşi vreme însă, măsurile guvernului lasă un gol semnificativ în buget, lucru ce înseamnă mai puţini bani pentru investiţii, deci mai puţine comenzi în economie, sau chiar mai puţine joburi în şantierele finanţate din buget. Ce înseamnă toate acestea pentru economie?
„Prognoza BCR pentru creşterea economică din acest an este de 4,3%. Pe partea de cheltuieli, aceasta ar urma să fie susţinută în special de un avans consistent, chiar dacă în uşoară decelerare, a consumului final, atât pe partea de consum al populaţiei, cât şi pe partea de consum guvernamental, această dinamică având ca un resort important ritmul alert al creşterilor salariale, în special în sectorul public”, comentează Horia Braun Erdei, economist-şef şi director de cercetare al BCR, cea mai mare bancă din sistem după active.
Potrivit economistului-şef al BCR, în ceea ce priveşte investiţiile – cel de-al doilea pilon al economiei, după consum – acestea ar urma să evolueze, în linii mari, ca în 2016.
„La nivelul formării brute a capitalului si a exporturilor ne aşteptăm la evoluţii în linii mari similare celor din 2016, cu un uşor potenţial pozitiv al exporturilor, susţinut de o creştere anticipată ceva mai alertă a cererii externe, în contextul unei economii europene pe care o vedem în uşoară accelerare. Pe de altă parte, anticipăm un ritm mai alert al importurilor, care ar urma să absoarbă din creşterea cererii de consum şi de investiţii. Pe partea de producţie, vedem o uşoară accelerare a industriei (susţinută de exporturi), în paralel cu o încetinire a creşterii serviciilor, dar nu una abruptă, acestea rămânând la nivelul anului 2017 unul din principalele motoare de creştere economică.“
Guvernul mizează în realizarea creşterii economice de 5,2% pe un avans al consumului de 7,2% şi al investiţiilor (formarea brută de capital fix) tot de 7,2%.
Agerpres:
Omul de afaceri texan, în vârstă de 64 de ani, devine astfel fața diplomației americane, urmându-i lui John Kerry care a părăsit Departamentul de Stat la 19 ianuarie. Senatorii au votat 56 în favoarea sa și 43 împotrivă.
Aproape toți senatorii democrați s-au opus numirii sale în special din cauza fostelor legături dintre petrolist și Rusia lui Vladimir Putin, exprimându-și temerea că Rex Tillerson și Donald Trump sunt favorabili ridicării anumitor sancțiuni impuse Moscovei.
Rex Tillerson este al șaselea înalt responsabil guvernamental confirmat de Senat (după Apărare, Securitate Internă, CIA, ONU și Transporturi). Minoritatea democrată continuă să facă uz de manevre de procedură pentru a întârzia confirmarea altor miniștri.
Comentează