Premium
Gazetarul Cristian Tudor Popescu susține că Israelul ”greșește tragic” prin faptul că nu permite intrarea ajutoarelor în Fâșia Gaza, dar mai ales pentru că oamenii care mor nevinovați în spitale din cauza lipsei electricității devin ”victime directe ale Israelului”.
”Israelul greșește tragic
O rațiune: Israel ar trebui să reia alimentarea cu apă, electricitate și hrană a Fâșiei Gaza, pentru că tăierea acestor resurse vitale este îndreptată din start împotriva populației civile palestiniene. Cei care mor în spitalele din Gaza scoase din funcțiune prin lipsa electricității, apei, medicamentelor, hranei nu sunt victime colaterale, sunt victime directe ale Israelului.
Armata israeliană ar trebui să stopeze bombardamentele aeriene asupra Fâșiei. Miile de civili omorâți și răniți de avioane și rachete trec mediatic în plan secund masacrul israelienilor de către Hamas din 7 octombrie. În toată lumea nu se mai vorbește decât de genocidul din Gaza. Au lichidat un număr de comandanți Hamas, dar cu un preț în oameni nevinovați prea mare și care va crește. Bineînțeles, Hamas nu se va opri din a trimite rachete asupra Israelului, dar Iron Dome este suficient de eficient ca să le distrugă.
Operațiunea militară israeliană poate continua prin prea anunțata intrare cu trupe în Gaza. Ciocnirile la sol cu Hamas vor face mult mai puține victime printre civili decât atacurile din aer. Fără îndoială, vor fi morți și răniți pentru armata Israelului, dar cred că sunt pregătiți și își asumă asta.
P.S.
Fiind corespondent în războiul din Golf din 1990, am trăit în deșertul de la granița Iordaniei cu Irakul o secvență ca din timpuri biblice: zeci de mii de oameni din Pakistan, Bangladesh, India sau Indonezia, stând unii lângă alții, sub cerul liber, și având doar câte-o sticlă cu apă ca să bea sau să se spele potrivit religiei. Trebuiau să aleagă. Erau refugiați din bogatul Kuweit atacat de Saddam Hussein, care își câștigaseră pâinea acolo ca muncitori și servitori. Cei mai mulți nu știau araba, unii o rupeau cât de cât în engleză. Însă erau musulmani, rosteau cu toții numele lui Allah. A fost de ajuns pentru ca Iordania musulmană să îi primească, să-i hrănească și să îi adăpostească în săli de sport și hangare până când au putut pleca spre țările lor. Multora, țări arabe le-au plătit și biletele de avion.
M-a uluit atunci puterea acestei religii de a-i înfrăți pe credincioșii ei din toată lumea. M-am gândit: dacă niște creștini din Asia ar fi fost în situația asta, alți creștini, din Europa, i-ar fi ajutat la fel, doar în numele lui Hristos?
Cred că nici asta nu trebuie uitat în aceste zile.”, scrie CTP.
