Premium
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a criticat în termeni extrem de duri Secția pentru investigarea magistraților dar și apariția procurorului Adina Florea la conferința de presă susținută joi seara de șeful acestei secții, Gheorghe Stan.
Digi24:
Şeful Secţiei pentru investigarea magistraţilor Gheorghe Stan a făcut o declaraţie de presă, joi seară, în care a vorbit despre organizarea secţiei, despre mai multe dosare importante şi a reclamat lipsa de susţinere din partea procurorului general. Alături de el a stat pe parcursul declaraţiei de presă şi procurorul Adina Florea, adjunctul secţiei, care nu a făcut nicio afirmaţie. "Adina Florea l-a supravegheat pe omul ăsta (Gheorghe Stan – n.r.), a fost comisarul cu naganul", a comentat situaţia, la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu. "Şi Gestapoul era secţie specială", a mai spus jurnalistul care a făcut o paralelă între existenţa secţiei speciale de investigare a magistraţilor şi alte secţii speciale existente de-a lungul istoriei: "Secțiile speciale erau cele care aveau randamentul cel mai mare la executat oamenii".
„Este vorba de, imediat după CEKA (prima agenție creată de Lenin după victoria revoluției bolșevice), Comisia pentru toată Rusia, nu aveau nevoie de judecător în 1918, erau 2, 3 cekişti care stăteau la masă și puneau ștampila. Cutare – a avut fabrică burgheză, a încercat să... ce facem? Executat. Cutare - pictor, a zis că nu e bine cum fac bolșevicii. Împuşcat. Asta în primă fază.
În faza a doua când au început să construiască un simulacru de justiție care și-a atins culmea criminală în anii 30, cu marile procese în care au fost condamnaţi şi executaţi sute de mii de oameni, imediat atunci, în 1919, au apărut judecătorii la masă.
În centrul mesei, la astfel de tribunale revoluţionare erau magistrații aduși acolo cu țeava pistolului în rinichi, puşi să citească sentinţa pe care o dădea partidul bolşevic și, în capul mesei, lateral, stătea comisarul, trimisul partidului. Ăla care era pregătit să împuşte, dacă vreunul dintre judecători o lua razna. Aşa se desfăşurau şedinţele de judecată, respectivul nu scotea niciodată niciun cuvânt. Asta a fost doamna Florea.
Secţia specială - au simțit nevoia să îi pună numele specială. Secțiile speciale erau cele care aveau randamentul cel mai mare la executat oamenii, nu numai în Rusia, peste tot unde auzim de secţie specială. Şi Gestapoul era secție specială, a comentat situaţia, la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Angajatorii au creat peste 560.000 de noi locuri de muncă în perioada decembrie 2009 - decembrie 2018, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor Institutului Naţional de Statistică.
Deşi, în total, economia a pierdut peste 900.000 de locuri de muncă în anii de criză, investiţiile realizate în perioada ulterioară crizei au condus la recuperarea acestora şi la depăşirea nivelului de salariaţi din perioada de boom economic din 2007 - 2008.
Astfel, în ultimul deceniu cele mai multe locuri de muncă noi au fost create în industria prelucrătoare (aproape 130.000 de joburi nou-create în perioada decembrie 2009 - decembrie 2018), activităţi de servicii administrative şi servicii suport (+120.000 de joburi noi), hoteluri şi restaurante (aprox. 100.000 de locuri de muncă noi), comerţ (+85.000 de joburi) şi informaţii şi comunicaţii (+80.000 de noi locuri de muncă).
„În ultimii zece ani industria automotive a fost pe creştere, însă există semnale că numărul de angajaţi din acest domeniu va scădea. Primele multinaţionale care au venit în România în industria automotive au fost companiile de cablaje auto şi tot ele sunt primele care vor pleca şi deja începe să se întâmple asta“, a explicat Cristian Huzău, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group România.
Într-adevăr, situaţia dificilă a sectorului auto la nivel european a început să se vadă în România: producătorul de cablaje auto SEWS România, filiala locală a producătorului japonez de componente auto Sumitomo Electric Wiring Systems-Europe (SEWS-E), a închis la începutul anului trecut fabrica din Orăştie unde lucrau 1.000 de angajaţi, Joyson (centuri de siguranţă şi airbaguri) avea în plan închidă fabrica din Curtici, iar Yazaki (cablaje) îşi restrânge activitatea la Urlaţi.
„Înainte, producătorii de cablaje auto aveau fabrici cu 5.000 – 6.000 de angajaţi, iar acum în aceste fabrici există câte circa 2.000 de angajaţi. Va veni al doilea val de investiţii în industria automotive, procesele se automatizează din ce în ce mai mult, iar companiile vor avea nevoie de mai puţină forţă de muncă, dar mai bine calificată“, a mai spus Cristian Huzău.
Aceeaşi tendinţă - de sofisticare a activităţilor oferite - se înregistrează şi în rândul centrelor de servicii de tip suport (shared service centre, business process outsourcing, call centre etc.) şi vor apărea multe investiţii în acest sector în oraşele din provincie. (Mai multe detalii AICI)
Deutsche Welle:
Comunitatea internațională este profund divizată în criza din Venezuela. Două proiecte de rezoluții au eșuat în Consiliul de Securitate al ONU. Majoritatea țărilor africane nu doresc să se poziționeze.
Care este răspunsul potrivit la criza din Venezuela? Joi, această întrebare a preocupat și Consiliul de Securitate al ONU din New York. Rusia și SUA au prezentat fiecare proiecte de rezoluții. Statele Unite au cerut alegeri libere și accesul neîngrădit al livrărilor de ajutoare în ţară.
Nouă țări au susținut inițiativa, inclusiv Germania. Africa de Sud a oprit proiectul împreună cu puterile cu drept de veto, Rusia și China. Ele au votat în favoarea contrapoziției ruse, care a respins orice ingerință în afacerile interne ale Venezuelei. Textul a fost susținut și de Guineea Ecuatorială, dar a eşuat din cauza voturilor prea puţine.
De câteva săptămâni, o luptă acerbă pentru putere a izbucnit în Venezuela între liderul autoritar Nicolas Maduro și liderul opoziției Juan Guaidó, care s-a proclamat președinte interimar. Economia este în picaj, iar sărăcia crește, determinându-i pe tot mai mulţi oameni să fugă în țările vecine.
O chestiune de legitimitate
Henning Suhr, șeful biroului din Africa de Sud al Fundației Konrad Adenauer, afiliată CDU, a lucrat din 2013 până în 2017 în Venezuela. Guvernul de la Caracas nu respectă deciziile parlamentare, spune el într-un interviu acordat DW. Parlamentul ar fi trebuit să convoace alegeri prezidențiale, ceea ce nu a făcut. "Acesta este motivul pentru care Parlamentul a declarat că al doilea termen al lui Maduro este ilegal", a spus Suhr.
Saleh Kebzabo, pe de altă parte, consideră argumentul invalid. "Acesta este doar un pretext al marilor puteri, care se ocupă de interesele lor", spune șeful politicienilor de opoziție din Ciad în conversație cu Deutsche Welle.
Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud (SADC) îl susţine, de asemenea, pe preşedintele Maduro. Mai multe țări au căutat să submineze un "guvern ales în mod democratic", a afirmat pe 11 februarie președintele Namibiei, Hage Geingob, care este și președinte al SADC.
Alte țări s-au abţinut de la comentarii. Doar Africa de Sud (pro Maduro) și Maroc (pro Guaidó) au luat poziţie până acum. Deși a votat în favoarea propunerii Rusiei în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, Guineea Ecuatorială s-a abținut de la votarea propunerii SUA. Coasta de Fildeș, care se află în prezent în Consiliul de Securitate al ONU, s-a abținut de două ori.(Mai multe detalii AICI)
