Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Digi24:
Propunerile de modificare a legilor justiției reprezintă „terorism la nivel de stat”, a afirmat jurnalistul Cristian Tudor Popescu, la Jurnalul de seară. El a adăugat că, de la preluarea puterii de către PSD-ALDE, România este supusă „unui atac continuu din interior”.
„În România are loc un război, de opt-nouă luni încoace. Avem nevoie de elicopterele de la Ghimbav, avem nevoie și de elicopterele americane Bell, pentru că luptăm cu aceste arme împotriva forțelor antieuropene și antioccidentale care urmăresc aproape declarat pe față în cazul domnului Călin Popescu Tăriceanu – care îl lasă pe dl. Dragnea pe planul 2, este principalul vârf al antieuropenismului și antioccidentalismului în România”, a spus Cristian Tudor Popescu.
„România este supusă unui atac continuu din interior. Un episod al acestui război a fost actul terorist pe care l-a practicat ministrul justiției. A procedat aidoma unui terorist: și-a aruncat pachetul exploziv în mulțime și s-a topit în peisaj. Asta este terorism la nivel de stat, asta a făcut dl. Toader cu acest pachet îndreptat împotriva statului de drept, urmărând un Romexit, o scoatere a României din Europa cel puțin la nivelul justiției”, a adăugat el.
Jurnalistul a mai spus că, în ultimele luni, Guvernul a luat „sub înțeleapta conducere politică a PSD-ALDE” măsuri împotriva prezenței capitalului occidental în România. (Mai multe detalii AICI)
realitatea.net:
Întâlnirea de joi dintre Klaus Iohannis și omologul său francez, Emmanuel Macron, reprezintă întărirea statutului de negociator important în UE și la granița NATO a președintelui român care arată că a devenit ”precis” pe jocul de politică externă, a declarat consultantul politic Cozmin Gușă, la Realitatea TV.
”Această vizită, la nivel diplomatic, confirmă rolul de negociator important al lui Klaus Ioannis. Pentru Iohannis este confirmarea statutului pe care l-a câștigat pe peluza de la Casa Albă într-un moment astral al vieții lui politice, într-o evoluție publică ce l-a relansat atât în tandemul cu Trump, cât și în fața presei”, a declarat Cozmin Gușă.
Deocamdată, vizita atât înseamnă, subliniază consultantul politic.
România nu mai are astăzi diplomați, este de părere Cozmin Gușă. ”Băsescu, prin atitudinea lui din cei zece ani, a avut un rol atât de 'important', încât noi astăzi nu prea mai avem diplomați. Sigur, mai există câțiva cu expertiză, dar la nivel de vectorizare, de strategii propuse, astăzi noi suntem niște habarniști. Simplul fapt că Ștefan Popescu a plecat din structură, în condițiile în care-i apreciam atât de mult expertiza, e o confirmare că ce spun este corect. Noi nu avem diplomație și aia pe care o avem nu este una care să ne poziționeze", a explicat acesta.
Diplomația pe care o mai avem se datorează deciziei președintelui Iohannis de a-și alege acest aliniament, inspirației și dezinvolturii sale, susține Cozmin Gușă.
În opinia sa, astăzi România a bifat în mod vizibil ”ranforsarea statutului de negociator important în interiorul UE și la granția NATO al lui Klaus Iohannis”. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Toate cele 45 de ţări monitorizate de OCDE vor creşte în acest an, iar 33 dintre acestea îşi vor accelera expansiunea faţă de anul trecut, potrivit organizaţiei.
Este pentru prima dată din 2007 când toate aceste economii cresc, iar numărul celor care accelerează este cel mai ridicat din 2010. FMI a previzionat creşterea economiei mondiale din acest an la 3,5% şi la 3,6% pentru 2018 în iulie, faţă de o rată de 3,2% în 2016.
În ultimii 50 de ani, astfel de episoade de creştere sincronizată în rândul tuturor ţărilor monitorizate de OCDE au fost rare. Ironic, episodul se suprapune unei reveniri a mişcărilor naţionaliste în SUA, Europa şi nu numai. Deocamdată, de acest episod profită producătorii auto din Japonia, companiile miniere din Indonezia şi producători de stivuitoare din Germania. Exporturile americane au avansat cu o rată anuală de aproape 6% în primul semestru al anului, cea mai bună performanţă semestrială de la sfârşitul anului 2013, depăşind media deceniului anterior.
Tendinţa ar putea fi inversată dacă creşterea sincronizată se va transforma în supraîncălzire sau dacă bancherii centrali, reuniţi în Jackson Hole, vor decide o retragere prea agresivă a stimulentelor finan-ciare.
Deocamdată însă, creşterea pare să continue, în parte pentru că inflaţia este scăzută, iar bancherii centrali acţionează gradual. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Un preşedinte norocos, titrează Le Monde şi se referă la liderul de la Palatul Elysée, Emmanuel Macron. În timp ce predecesorul său, François Hollande s-a luptat cu sechelele lăsate de criza economico-financiară, Emmanuel Macron moşteneşte o economie într-o formă de invidiat şi recoltează fructele măsurilor luate de François Hollande în scopul favorizării deschiderii de noi locuri de muncă şi a investiţiilor. O confirmă Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice din Franţa (INSEE).
Potrivit şefilor de societăţi intervievaţi de INSEE în august 2017, în Franţa există un climat de afaceri favorabil, cel mai bun din 2011 încoace. Industriaşii prevăd o creştere a investiţiilor cu 7% până la finele anului. Ïn sectorul serviciilor, indicatorul climatului de afaceri este în prezent cu 6 puncte peste media sa istorică. În schimb, a diminuat puţin în sectorul construcţiilor, comerţului şi reparaţiilor auto, dar chiar şi aici se află peste medie.
Economia îşi recapătă dinamismul. Produsul Intern Brut a crescut cu 0,5% în ultimele trei trimestre. « Franţa profită şi ea de o revenire a comerţului internaţional şi a zonei euro. De mult timp condiţiile nu au fost într-atât de bune », observă economistul Bruno Cavalier. S-au aliniat planetele economice - dobânzi, inflaţie şi euro toate aflate la un nivel relativ scăzut – iar rezultatele erau aşteptate încă din 2016 dar iată că fructele pot fi culese acum.
Chiar dacă inflaţia a urcat puţin, consumul casnic, care a înregistrat un plus de 0,3% în al doilea trimestru, rezistă cu bine. « Este susţinut de noile locuri de muncă », explică Marion Amiot, de la Oxford Economics. (Mai multe detalii AICI)
