Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă reacția oferită de jurnalistul Cristian Tudor Popescu după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe liderul PSD Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare în dosarul DGASPC Teleorman.
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că decizia în dosarul angajărilor fictive de la Teleorman, în care președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare, arată că judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au ținut cont de presiunile politice. Este, tototdată, un mesaj pentru toți magistrații din țară: să judece cu curaj, în baza legii și a conștiinței, spune analistul politic.
„Este un moment care va ramâne în istoria României, după un an și jumătate de atac neîncetat, brutal, al mașinii de război PSD-iste împotriva justiției din România. Este prima dată când această mașinărie PSD-istă se poticnește. Justiția a demonstrat că nu este supusa, servul și complicele puterii politice. Prin această hotărâre, justiția din România, în condiții extrem de dificile, își afirmă neatârnarea față de politic”, a spus Cristian Tudor Popescu.
În opinia sa, decizia luată de judecătorii de la Înalta Curte „depășește cazul în speță.”
„Repune justiția, de atâtea ori aflată sub asediu în aceste luni, în statutul ei de independență. Dincolo de lege și conștiință, pe care au judecat, e vorba de curaj, curajul de a-și asuma această decizie în condițiile presiunilor imense asupra întregii societăți pentru a obține o altfel de decizie. De acum lucrurile se schimbă în atmosfera din această țară”, a spus Cristian Tudor Popescu.(Mai multe detalii AICI)
RFI:
Preşedintele american Donald Trump s-a arătat rareori sensibil, pînă acum, în faţa unor valuri de indignare mondială legată de unele dintre măsurile sale. Modul în care au fost tratate familiile de imigranţi la graniţa cu Mexicul pare să fie însă picătura care a vărsat paharul. Separarea copiilor de părinţi a suscitat o indignare internaţională unanimă, o indignare care şi-a transmis unda de şoc pînă la Casa Albă şi pînă la urechile preşedintelui Trump. Liderul de la Casa Albă a abolit această măsură, spre surprinderea multora, fără să cedeze însă în materie de fermitate faţă de imigranţii ilegali de la frontiere.
Poate că ar trebui să vedem în faptul că Donald Trump a cedat în faţa presiunii internaţionale un precedent. O speranţă că preşedintele american nu este chiar un bloc de piatră şi că din cînd în cînd poate fi constrîns să mai cedeze teren, să se mai gîndească şi la soarta planetei şi nu doar la cea a electoratului său.
Sigur, în stilul său pe care mulţi comentatori îl consideră fanfaron, Trump şi-a mediatizat gestul ca şi cum ar fi fost un mare umanist. In prezent, peste 2300 de copii separaţi de părinţii lor vor putea să revină la taţii şi la mamele lor, deşi soarta acestor familii rămîne incertă. Trump a mai recunoscut că soţia sa Melania şi fiica sa Ivanka au jucat un rol important în această decizie, ele i-au adus argumentele finale pentru a-l face să semneze decretul de abolire a măsurii privind separarea copiilor de părinţi. Poate şi acesta este un semn bun, dacă Donald Trump mai ascultă şi de alte persoane decît de evangheliştii americani care au avut un rol decisiv în alegerea sa.
In Franţa, editorialistul Laurent Joffrin îşi declară, în cotidianului Libération, stupefacţia că într-o ţară ca America, o ţară care s-a construit din imigranţi, poate să apară o patologie xenofobă precum cea încarnată de Donald Trump. Nu este exclus însă ca preşedintele american să fi dat cu un pas înapoi din motive electorale, gîndindu-se la alegerile de la jumătatea mandatului. Aceasta este poate chiar strategia sa: întîi permite comiterea unor teribile injustiţii, a unor acte inumane, iar apoi intervine chipurile ca şi cum el ar fi omul providenţial care aranjează lucrurile. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Nivelul până la care a urcat populismul în Italia şi direcţia pe care această ţară supraîndatorată ar putea-o lua sub ghidajul partidelor eurosceptice şi antisistem spre ieşirea din zona euro trezesc temeri reale în boardurile companiilor din întreaga lume. Aceleaşi temeri au început să influenţeze strategiile băncilor centrale şi proiecţiile de creştere economică din Europa.
Contrele pe care noul guvern italian le pune politicilor comunitare, mai nou în ceea ce priveşte refugiaţii, au trezit temeri în boardurile companiilor că Italia, a treia economie ca mărime din zona euro, va alege să renunţe la euro, arată sondajul CNBC Global CFO Council.
Italia are un guvern populist de extremă dreapta care critică politicile UE privind imigraţia, cheltuielile publice, acordurile comerciale, agricultura şi sancţiunile contra Rusiei.
CNBC Global CFO Council, un sondaj trimestrial, a găsit că aproape 77% din directorii financiari participanţi sunt „întru câtva îngrijoraţi“ că Italia se va deconecta de la euro. CNBC Global CFO Council reprezintă unele dintre cele mai mari companii private şi publice din lume. Doi din trei directori financiari apreciază că un exit italian le va afecta negativ companiile în următoarele şase luni. Circa 90% din ei cred că abandonarea euro de către Italia va avea efecte negative asupra economiei europene.
Ieri, politica din Italia a revenit în centrul atenţiei investitorilor după numirea a doi eurosceptici în comisii parlamentare importante care se ocupă cu politicile economice. Yieldurile obligaţiunilor guvernamentale italiene au crescut accentuat, iar principalul indice al bursei de acţiuni a scăzut, tras în jos de acţiunile băncilor, scrie Financial Times.
Italia este un caz special în zona euro. Face parte din economiile sudice supraîndatorate însă, spre deosebire de Grecia, Spania şi Portugalia, s-a ferit de reforme în timpul şi după criza datoriilor suverane.
Italia nu a reuşit să-şi alinieze creşterile salariale cu productivitatea, nici chiar după introducerea unui controversat pachet de reforme pentru piaţa muncii în 2015. Economia italiană înregistrează printre cele mai slabe creşteri economice din zona euro. (Mai multe detalii AICI)
