Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

CTP, reacție acidă la declarațiile lui Pippidi: Am rămas uşor cu falca blocată

CTP

Digi24:

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu spune că declaraţiile preşedintei Societăţii Academice din România le neagă miilor de participanţi la demonstraţiile antiguvernamentale din ultimele două zile dreptul la opinie. Alina Mungiu-Pippidi declarase că manifestaţii de mărimea celei din Bucureşti nu pot fi organizate doar de societatea civilă, prin intermediul Facebook.

Cosmin Prelipceanu: Sunt justificate întrebările referitoare la cine i-ar chema pe oamenii ăştia în stradă?

Cristian Tudor Popescu: Păi de ce să ne punem întrebări? E foarte clar. Se spune pe o grămadă de posturi de televiziune că sunt trimişii SRI-ului şi ai ONG-urilor lui Soros. E foarte clar, mai trebuie să ne punem întrebări. Asta nu m-a uimit, să văd toată propaganda asta îndreptată împotriva acestor oameni care au ieşit pe frigul ăsta crunt ca să manifesteze pentru o idee, nu pentru ceva care să le intre lor în buzunar sau să le satisfacă vreun interes. Spre surprinderea mea, însă, am citit-o pe doamna Alina Mungiu Pippidi. Am rămas uşor cu falca blocată. Doamna Pippidi este o persoană educată, o persoană cu un anume nivel intelectual, care are disciplina dialogului şi igiena afirmaţiilor. Cum poate să spună că aceştia oameni care au ieşit în piaţă sunt manipulaţi de organizaţii care nu ţin de societatea civilă, care controlează Facebook-ul... Păi da, aşa spune doamna Pippidi, că sunt „relee” pe Facebook cele care îi aduc în stradă pe manifestanţi şi care nu sunt controlate de societatea civilă, nu sunt ale oamenilor de pe Facebook ci aparţin unor forţe oculte... Dânsa spune asta.

Într-o emisiune de televiziune, Alina Mungiu Pippidi, preşedinta Societăţii Academice din România, a declarat că are dubii că o manifestaţie cu 3.000 de oameni, aşa cum a fost cea de miercuri seară, din Bucureşti, putea fi organizată doar prin mesaje pe Facebook. Ea susţine că pe reţeaua de socializare acţionează „relee” puternice, dar că acestea nu aparţin societăţii civile.

Cristian Tudor Popescu: Aduce apoi un alt argument năucitor pentru nivelul intelectual pe care i-l bănuiam. Dânsa are, înţelegem, un SRL-ul organizator de demonstraţii. Aşa cum unii au SRL-uri care organizează party-uri, nunţi, petreceri, dânsa are un SRL de demonstraţii. Şi spune: pentru că nu am organizat-o noi, atunci nu se poate să fie 3.000 de oameni în stradă. Că noi, când scoteam la Roşia Montană, greu făceam 10.000, zice dânsa. Deci, pentru că nu am organizat-o noi, demonstraţia, ea este organizată de forţe oculte, de SRI, pe Facebook. Ăsta este nivelul de argumentaţie al doamnei Pippidi. Faptul că fără să clipească a jignit miile astea de oameni... I-a considerat nişte păpuşi, nişte marionete trase pe sfori, neapărat, de cineva. Le-a negat dreptul să simtă ceva. Să se indigneze, să iasă în stradă datorită stării lor de spirit. Le-a negat asta. Nu ştiu cum a putut să facă lucrul acesta. Ce pot însă să-i spun Alinei (Mungiu Pippidi – n.r.) este că mai am şi eu legătură, vorbesc cu o serie de oameni, în special tineri, studenţi, foşti studenţi de-ai mei sau nu, am doi băieţi care au sub 30 de ani. Şi mai ştiu şi eu cum stau lucrurile. Cunosc o serie de oameni care s-au dus la aceste demonstraţii şi care au mobilizat pe Facebook, prin mesaje, şi pe alţii să se ducă. Din proprie iniţiativă. Fără să fie nevoie să-i împingă nimeni.

Ziarul Financiar:

Pentru o lume grăbită un marfar care ajunge dintr-un oraş chinezesc în Londra în 18 zile s-ar putea să nu fie o performanţă, dar pentru China este o mare realizare: cu legături feroviare care traversează încet continentele ea demonstrează lumii ambiţia de a deveni superputere comercială globală.

Despre proiectul „Noul Drum al Mătăsii“, iniţiat de Beijing, se spune că poate stimula creşterea economică globală şi că pătrează viu spiritul globalizării în vremuri în care SUA, Marea Britanie şi alte state tind să se izoleze.

Trenurile aduc de ceva timp mărfuri din China în oraşe poloneze şi germane. Polonezii au avut şi timp să se plângă că aceste transporturi sunt mai mult unidirecţionale, dinspre oraşele chinezeşti spre ei. Însă lumea a fost captivată când primul tren cu marfă chinezească a ajuns la Londra: un drum de 11.900 de kilometri care trece prin China, Kazahstan, Rusia, Belarus, Polonia, Germania, Belgia şi Franţa. Călătoria a durat 18 zile, în condiţii nu tocmai ideale. Astfel, Londra a devenit al 15-lea oraş din legătura feroviară China - Europa.

China îşi flexează muşchii economici cu iniţiative ambiţioase de dezvoltare a infrastructurii (nu doar linii feroviare, ci şi drumuri sau reţele energetice, baraje, conducte şi coridoare in­dustriale) care, dacă vor avea succes, vor conecta o treime din populaţia lumii, scrie The Wall Street Journal. Iar în ultimii ani Beijingul a stabilit mai multe instituţii şi organizaţii care sunt mobilizate să promoveze interesele Chinei – de la Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură la forumuri regionale de dezvoltare în America de Sud, în Orientul Mijlociu, Africa şi Europa de Est.

Acest efort ar putea implica miliarde de tone de ciment şi oţel, sute de mii de muncitori, mii de macarale şi excavatoare, potrivit BNP Paribas Investment Partners. Iniţiativa oferă Chinei o cale de a-şi impulsiona economia care încetineşte, de a-şi dezvolta regiunile, de a deschide acces spre noi pieţe, de a întări legăturile cu ţările bogate şi de a extinde influenţa politică a Beijingului. Companii occidentale precum Caterpillar şi ABB Group speră să fie acceptate în proiectele viitoare. Trenul cu marfă chinezească sosit la Londra purta emblema Deutsche Bahn.

Adevarul:

Un document al CIA din 8 aprilie 1986, desecretizat zilele acestea de agenţia de informaţii americană, vorbeşte despre speculaţiile din România privind un posibil amestec al preşedintelui URSS, Mihail Gorbaciov, pentru susţinerea fostului ministru al Apărării Ioan Olteanu şi a lui Ion Iliescu la succesiunea lui Nicolae Ceauşescu.

Arhivele acoperă evenimente în perioada 1940-1990,   „Speculaţia că Gorbaciov se amestecă pentru a influenţa succesiunea lui Ceauşescu a crescut în prima parte a anului în România. Esenţa zvonurilor este că Gorbaciov va căuta să sponsorizeze oficiali - cum ar fi fostul ministrul al Apărării Olteanu şi Ion Iliescu, un lider de tineret, odată popular, acum în dizgraţie – pentru a deveni competitorii unui lider slab post-Ceauşescu“, se arată în documentul CIA.

„Zvonurile ar putea indica faptul că unii români încep să creadă că Gorbaciov ar putea fi singura lor speranţă pentru a pune capăt regimului Ceauşescu, oprind succesiunea dinastiă a hulitului clan Ceauşescu“. „Dar  ar putea fi vorba şi de eforturi deliberate ale clanului Ceauşescu de a accelera planul lor de pre-succesiune şi de a discredita posibile provocări“, spune agentul care a întocmit raportul.

„Zvonurile pot fi fie iniţiate sau folosite de Ceauşescu şi în speranţa de a-şi spori sprijinul Vestului. (Noi ştim, de exemplu, că România are din nou probleme cu banii şi încearcă să găsească o cale de a obţine un împrumut stand-by de la FMI, până în luna mai, fără a accepta noi condiţii.) Este important să se clarifice motivul real –lupte interne sau imixtiunea sovietică - pentru a stabili modul în care SUA şi Occidentul răspund solicitărilor României“, notează agentul.

„Bucurestiul nu dă niciun semn că ar fi sub presiune sovietică sporită. Declaraţiile politice recente ale lui Ceauşescu se potrivesc unui model început în urmă cu câţiva ani când a devenit mai cooperant cu URSS, în speranţa că va câştiga concesii comerciale. România a fost de acord să se angajeze la o cooperare pe diverse domenii în efortul de a depăşi polemici trecute“, se mai arată în document.

„Cei mai mulţi observatori recunosc că lui Gorbaciov îi displace proasta gestionare şi nepotismul  regimului Ceauşescu şi, de asemenea, i-ar displăcea o succesiune dinastică lui Ceauşescu. Dar nu există nicio critică sovietică semnificativă care să susţină afirmaţiile privind ameninţări sovietice sau imixtiunea.   De asemenea, Moscova nu a făcut concesii majore României. Gorbaciov a dat pentru Ceauşescu o recepţie publică simplă cu ocazia Congresului PCUS - tratamentul obisnuit pentru un rebel într-o adunare a aliaţilor sovietici. Gorbaciov a ignorat , potrivit relatărilor, eforturile lui Ceausescu de a introduce în cadrul necocierilor bilaterale şi teme economice“, îşi încheie agentul CIA raportul .

RFI:

In mod tradiţional, preşedinţii americani, odată plecaţi de la Casa albă, nu mai intervin deloc în viaţa publică, dispar de pe radarele politice. Astfel, Jimmy Carter încearcă să medieze în ţările aflate în război, Bill Clinton dă conferinţe – foarte bine plătite – iar predecesorul lui Obama, George W. Bush pictează, foarte urât dealtfel spun mai toţi criticii de artă. Ce va face Barack Obama, un viitor pensionar la 55 de ani?

In primul rând se va ocupa de familia sa. După câteva zile de repaus în California, Obama va reveni la Washington unde se va instala într-un cartier luxos pentru a avea grijă de fata sa cea mică, pe cale să-şi termine studiile secundare. Apoi, cel pe care mulţi l-au considerat – şi îl consideră încă – un om extrem de cultivat, spune că va scrie. Ce, nu ni se spune dar putem bănui că e vorba de nişte memorii după cei 8 ani petrecuţi la Casa albă.

Barack Obama promite de asemenea că nu va candida la vreun mandat şi că nici nu va lua poziţie public. Doar cu anumite excepţii, probleme foarte grave în opinia sa, caz în care se va exprima. Care sunt acele cazuri esenţiale ? « Când anumite linii roşii vor fi încălcate, precum dreptul la vot, discriminarea sau expulzarea migranţilor clandestini, veniţi foarte tineri în SUA », şi pe care i-a protejat prin decret. Text pe care însă Donald Trump îl poate modifica.

Apropos de felul în care acţionează şi gândeşte succesorul său, Obama a fost din nou foarte tranşant : « Nu-i ascultaţi doar pe oamenii care sunt de acord cu Dvs. Realitatea vă readuce pe pământ când sunteţi preşedintele SUA ». In legătura cu Rusia lui Vladimir Putin, încă supusă unor sancţiuni – inclusiv americane – Obama a respus ce a tot zis şi până acum : « America are nevoie de relaţii bune cu Rusia dar ruşii au invadat Ucraina şi de aceea sancţiunile au fost aplicate. Sub pretextul de a ne reconcilia, nu trebuie uitat dreptul internaţional ».

Dosarul conflictului din Orientul apropiat pare să-l îngrijoreze însă cel mai mult pe viitorul ex-preşedinte american. Acolo unde orice decizie americană are un efect mult mai mare decât oriunde altundeva, trebuie să fim atenţi, pare să spună Obama, amintindu-i în treacăt lui Donald Trump cât de « explozivă » poate deveni chestiunea israeliano-palestiniană. Estimând că poate că succesorul său nu a realizat amploarea şi consecinţele declaraţiilor sale, Barack Obama a declarat răspicat că « nu e de acord  cu preşedintele-ales atunci când acesta plănuieşte să mute ambasada americană de la Tel Aviv la Ierusalim ».

Pe scurt, viitorul locatar de la Casa albă este avertizat : Obama va rămâne un cetăţean atent la viaţa politică şi mai ales vigilent.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.