Premium
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a analizat într-o cheie politică prezența scăzută înregistrată la referendumul pentru familie, precizând că aceasta a fost și un mesaj transmis liderului PSD Liviu Dragnea.
Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a vorbit la Digi24 despre prezenţa scăzută la urne, în Bucureşti – premieră absolută post-revoluţionară. Este un mesaj clar pe care primarul general Gabriela Firea i l-a transmis lui Liviu Dragnea.
„Doamna Firea i-a dat un cap în gura lui Dragnea de cred că-i va deranja dinţii şi mai mult decât sunt.
Gabriela Firea nu s-a dus la vot, şi-a afişat poza giugiulindu-se cu consortul, cu Pandele, şi pe Bucureşti avem - cred că e premieră absolută post – revoluţionară, cred că este cel mai scăzut procent de vot la nişte alegeri pe Bucureşti.
Formidabil! I-a transmis lui Dragnea: ”, a comentat jurnalistul.
Gabriela Firea este unul dintre contestatarii lui liviu Dragnea. Alături de Paul Stănescu, Robert Negoiţă, Marian Neacşu, Adrian Țuțuianu, a semnat scrisoarea prin care aceştia i-au solicitat demisia lui Liviu Dragnea de la conducerea partidului.
Potrivit BEC, 15,74% dintre alegătorii din Bucureşti au fost la vot. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Din punct de vedere economic, lucrurile s-au schimbat faţă de anii ‘90, cel puţin în oraşele mari, dar din punct de vedere politic, administrativ, legislativ, al modului cum se fac afacerile, din ce în ce mai multă lume susţine şi crede că România se întoarce în trecut.
La evenimentul de săptămâna trecută de la “Meet the CEO” (un proiect Business Magazin) cu avocatul Cristina Filip, managing partner la casa de avocatură PeliFelip, o alunecare a discuţiei dinspre business înspre politică, spre starea societăţii actuale, a dat drumul la monştri.
Deşi România traversează cea mai bună perioadă din punct de vedere economic, cei din business sunt extrem de nervoşi pe clasa politică, pe administraţia publică.
Dacă ar putea, ar face-o să dispară într-o clipită, dar niciunul dintre ei nu are pe cine să pună în loc, pentru că nu vor să se implice, dincolo de a critica.
Companiile se confruntă cu problema forţei de muncă la toate nivelurile, cu lipsa infrastructurii publice, cu aglomeraţia zilnică în care se pierd ore întregi şi bani în trafic şi de aceea sunt extrem de nervoşi.
Deşi guvernul PSD/ALDE (sau guvernele anterioare)au redus taxele şi impozitele pentru companii iar din acest punct de vedere România stă extrem de bine, percepţia generală a celor din business este că această clasă politică ştrangulează cu sadism România.
Este incredibil! Clasa politică, administraţia publică stau pe loc, nimeni nu vrea să facă nimic, trăim într-o societate în care cineva ne strânge de gât în fiecare zi şi ne opreşte din orice proiect, din orice iniţiativă, spune un român prezent la discuţia de la “Meet the CEO” care a plecat din România imediat după 1990 şi care s-a întors în ţară acum cinci ani şi încearcă să pună pe picioare un business aici, în ţară.
Legile, când le citesc, mă doare mintea, sunt făcute împotriva noastră, sunt scrise cu picioarele, spune el. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Critic fervent al Occidentului, în ultima vreme, cu precădere după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016, Preşedintele turc a fost obligat de situaţia internă să-şi limiteze substanţial opiniile şi să-şi nuanţeze poziţiile, chiar dacă toate apariţiile sale publice au fost marcate de aceleaşi declaraţii dure şi intransigente la adresa gestionării situaţiei kurzilor, a PKK – recunoscută ca organizaţie teroristă în Vest, dar fără a atribui apartenenţa oricărui etnic kurd la această organizaţie – dar mai ales a reţelei gulleniste, cu numeroşi intelectuali refugiaţi în Occident şi ceruţi de Turcia spre a fi extrădaţi, sub acuzaţii de terorism.
Totuşi, Erdogan a beneficiat de o vizită de stat completă în Germania, acolo unde a mers pentru a aplana diferenţele de abordări şi a relansa relaţiile, în condiţiile unei situaţii economice complicate: lira a scăzut 40%, inflaţia a depăşit toate aşteptările, sancţiunile americane au produs răni substanţiale economiei turce. Şi a fost vorba doar despre un avertisment, iar banii împrumutaţi de Qatar sunt doar un simbol de solidaritate, nicidecum o soluţie. Astfel, Ankara şi Berlinul au demonstrat că pot marca foarte clar nevoia angajării în dialog şi cooperare, ba chiar că sunt obligate, condamnate cu executare să procedeze astfel prin interesele comune pe care le au.
Vizita a fost marcată de numeroase proteste, atât la Berlin, cât şi la Koln, acolo unde s-a inaugurat o moschee relevantă pentru comunitatea turcă, deşi asociaţia care o gestionează e acuzată de propagandă pro-Erdogan. În plus, în Bavaria, Umit Acar, un kurd german şi-a dat foc, murind prin auto-incendiere, lăsând în schimb un clip video în care reproşează Germaniei că armele sale vândute Turciei ajută la uciderea kurzilor în Siria, Irak şi în Turcia însăşi. Controversele vizitei vin şi de la un pretins salut al Frăţiei Musulmane, făcut de preşedintele turc, gest surprins aparent de fotografi şi distribuit pe reţelele de socializare, fiind vorba despre o organizaţie susţinută de Erdogan în Egipt, dar considerată organizaţie teroristă în Germania şi Occident. În plus, Erdogan a venit cu o listă de 69 de persoane pentru care cere extrădarea, între care intelectuali şi jurnalişti, avocaţi şi personalităţi refugiate în Germania, acuzate de terorism de către regim. (Mai multe detalii AICI)
