Digi24:
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu este de părere că relația dintre președinte și premier a atins un nou punct. „Dl Iohannis ia contact cu cruda realitate. Până acum a crezut că dl Ponta e un băiat bun și ascultător care se va așeza în postura asta de învățăcel al domnului Iohannis, îi va aduce omagii. Acum ia contact cu mușcăturile năpârcii cu ochelari, cum îi spuneam domnului Ponta”, a spus Cristian Tudor Popescu. Cât despre conflictul iscat de Codul Silvic, CTP spune că cel care are o abordare corectă este totuși premierul Victor Ponta. „În problema chelirii munților României, căci despre asta este vorba, nu e vorba de concurență 30 la sută, regim de exploatare... E vorba de un fapt pe care-l putem vedea cu toții: ce se întâmplă prin Harghita, prin Suceava, cu munții patriei noastre. Domnul Iohannis greșește, spunând că trebuie respectate regulile concurențiale de 30%. Pe dânsul trebuie să-l intereseze cum să facă să stopeze chelirea munților României, jefuirea acestei avuții naționale strategice. Nu numai că pierdem materie lemnoasă, dar se distrug echilibre ecologice, solurile devin instabile, consecințele sunt incalculabile. Trebuie să se gândească cum să facă să stopeze asta! În vreme ce Ponta a spus un lucru foarte corect: găsiți modalitățile prin care exportul trebuie redus. E mai corectă atitudinea domnului Ponta”, a spus jurnalistul, precizând că este „trebuie să se stopeze exploatarea sălbatică”.
Romania Libera:
Protestele de sâmbătă şi duminică pot afecta stabilitatea Guvernului moldovean minoritar, arată o analiză realizată de agenţia Stratfor. Deşi din Guvern fac parte două partide prooccidentale - Partidul Democrat (PDM) şi Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Guvernul minoritar îşi poate promova legislaţia în Parlament doar cu susţinerea comuniştilor proruşi (PCRM)... Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Adrian Candu, a publicat la începutul lunii mai 2015 un raport despre "dispariţia" sumei de un miliard de dolari din trei bănci moldoveneşti, producând furia cetăţenilor moldoveni. Raportul, comandat de către Banca centrală firmei americane Kroll, reprezenta o etapă confidenţială în primele faze ale anchetei, însă mai multe grupuri de opoziţie au profitat şi au organizat demonstraţii ample împotriva corupţiei. Zeci de mii de persoane au răspuns apelului, pe 3 mai, cerând Guvernului să acţioneze împotriva corupţiei şi să demită câţiva oficiali. Principala forţă din spatele protestelor a fost Platforma Civică pentru Demnitate şi Adevăr, înfiinţată recent şi finanţată de Viorel şi Victor Topa, doi oameni de afaceri "exilaţi", aflaţi în conflict cu vicepreşedintele PDM Vladimir Plahotniuc. Protestatarii au dat Guvernului termen două săptămâni să demită vinovaţii şi să treacă la fapte cu privire la dispariţia miliardului de dolari. Ei au anunţat o grevă şi, în cazul în care puterea nu le îndeplineşte revendicările, o acţiune de protest după 17 mai... De asemenea, în contextul alegerilor locale din iunie, nemulţumirile şi tulburările provocate de scandaluri de corupţie ar putea afecta partidele prooccidentale şi favoriza partidele proruse, apreciză Stratfor. Slăbirea sau un eventual colaps al Guvernului moldovean înainte de Summitul Parteneriatului Estic prevăzut la Riga în perioada 19-20 mai reprezintă totodată un semnal, pentru Uniunea Europeană, potrivit căruia procesul deja dificil al integrării europene se poate încetini sau chiar se poate inversa.
Ziarul Financiar:
Comentează