Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă reacția jurnalistului Cristian Tudor Popescu după discursul susținut de liderul PSD Liviu Dragnea în cadrul ședinței CEx de duminică seară.
Digi24:
„Suntem în marș acum spre instaurarea unei dictaturi național-socialiste în România. Accentele sunt clare. Partidul este țara, este statul, este poporul, e justiția. Deci partidul care este totul în acest moment, cum l-a definit domnul Dragnea, cum l-au definit antevorbitorii săi”, a explicat Cristian Tudor Popescu.
El a adus ca argument în privința declarațiilor sale și „criteriul rasial”. „Am auzit de nenumărate ori, în ultima vreme, de la acești domni și în această seară de la domnul Marian Oprișan că România trebuie să aibă un președinte român. S-au spus aceste lucruri mereu împotriva celor care nu sunt români de sânge. Campanie de înlăturare a lui Iohannis va fi axată acum pe componenta rasială: nu este român, nu este român genetic. Am spus, național-socialism”, a continuat jurnalistul.
Cristian Tudor Popescu a reamintit și că una dintre figurile marcante al regimului nazist, Hermann Goering este creditat cu următoarea zicere: „Când aud de cultura, îmi vine să scot pistolul”. „Domnul Dragnea tocmai ne-a spus că bărbăția nu se găsește la librărie. Deci noi trebuie să fim români și bărbați, nu trebuie să fim educați, nu trebuie să fim instruiți, nu avem ce face cu cărțile. Putem să le aruncăm, putem să le ardem. Ce să facem cu librăria? Trebuie să fim români, bărbați și tari de genunchi”, a spus jurnalistul. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Banca Centrală Europeană a ajunţat joi încheierea programului de tipărire de bani, în limbajul de specialitate QUE-Quantitative Easing (injecţie de bani), care a însemnat tipărirea a 3.000 de miliarde de euro.
(...) Din punct de vedere economic, Europa a reuşit să iasă din mlaştina în care risca să se afunde, dar din punct de vedere social şi politic a dus la apariţia unor monştri – populismul, brexitul, iliberalismul şi acum, mai nou, vestele galbene.
- scăderea dobânzilor la lei de la 5,6% ROBOR la trei luni la 0,6% în 2017 şi 3,3% în noiembrie 2018; dobânda la BNR a scăzut de la 5,25% în iulie 2012 până la 1,75% în 2014 şi 2,5% în acest momentl;
- scăderea inflaţiei de la peste 5% la -1%, şi 3,5% în acest moment;
- reducerea TVA de la 24% la 19% pentru toate produsele şi de la 24% la 9% pentru alimente;
-atingerea unei creşteri economice de 7% în 2017, de la 0,5% în 2012; 4% va fi creşterea economică în 2018;
- stabilitatea remarcabilă a cursului de schimb, care a crescut cu numai 4% între 2012 şi 2018, respectiv de la 4,45 lei pentu un euro la 4,65 lei pentru un euro, în timp ce inflaţia se apropia de 15% în acelaşi interval;
- salariul minim s-a dublat de la 540 de lei la 1.162 de lei net, în timp ce salariul mediu a crescut de la 1.500 de lei la 2.700 de lei, adică 80%;
- creşterea economică a Europei în timpul programului de tipărire de bani a dus al noi comenzi şi din Europa Centrală şi de Est, proces care a dus la crearea a 500.000 de noi locuri de muncă în România;
-scăderea inflaţiei, scăderea dobânzilor la lei, lichiditatea mare în euro şi în lei au dus la scăderea dobânzilor la care s-a împrumutat statul – de la 5% la 1%, ceea ce a disponibilizat peste 10 miliarde de euro, bani din care s-au majorat în principal salariile bugetarilor şi pensiile.
Guvernele care au fost din 2012 încoace ar fi putut face mai mult în timpul acestui proces istoric de tipărire de bani, dar am ratat investiţiile publice, fondurile europene, modernizarea statului. Iar acest lucru ne va costa în următorul deceniu, pentru că tot ce se va face, dacă se va face, va fi mai scump. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Ce se întâmplă acum în Kosovo poate însemna redeschiderea marelui război civil care a urmat ruperii Iugoslaviei, conflict teribil, atroce, cu toate caracteristicile de sălbăticie şi încrâncenare specifice reunirii intoleranţelor identitare cu cele religioase.
Exact acelaşi lucru se conturează a fi posibil, în perioada următoare, în Ucraina deja profund divizată de secesiunea celor două regiuni din est care refuză orice contact cu Kievul şi sunt gata să-şi apere independenţa cu forţa armelor, apoi marcată de pierderea controlului asupra litoralului Mării de Azov şi, evident, mutilată prin pierderea Crimeei.
Din punctul meu de vedere, asta înseamnă încă o dovadă, din păcate tragică şi care va avea urmări certe în teren, a lipsei de înţelegere a Occidentului şi a contactului rămas superficial cu mentalităţile unor populaţii care trăiesc în alt timp al istoriei, după alte reguli şi posedă propriile raţionamente identitare, toate strict legate de supravieţuirea fizică, imediată, a naţiei şi familiilor lor. Occidentalii au crezut că discursul lor despre beneficiile prosperităţii avea cumva să oculteze şi să potolească patimile aprinse de discursurile naţionaliste şi, după încheierea războiului, avea să acopere memoria atrocităţilor. Au crezut, şi iată că realitatea îi contrazice la modul cel mai dramatic, că acel mix de război civil-conflict religios intercomunitar pe care-l vedeau explodând în ţările din Orientul Mijlociu, Africa sau Asia nu avea cum să se producă în spaţiul unei Europe civilizate, mult superioară prin modelul său social, prin educaţie şi prin structurarea preponderent laică a societăţilor.
Fals, deoarece Balcanii occidentali, adică mozaicul de stat rezultate din spargerea în sânge a Iugoslaviei, nu a putut construi decât un pospai de stabilitate tocmai din cauza memoriilor care rămân vii şi sursă permanentă de durere. Situaţia este departe să fie rezolvată, E adevărat că apetitul lor pentru intrarea în NATO şi UE a temperat mult lucrurile în unele state dar, după cum se vede, nu şi în nucleul dur al conflictului, Kosovo şi relaţia sa nelimpezită şi mereu tensionată cu Serbia. Proclamarea de către parlamentul kosovar a începerii oficiale a procesului creării armatei naţionale a provocat nu numai reacţii de mare îngrijorare în Serbia, ci şi în cadrul NATO: Jens Stoltenberg, Secretarul General al organizaţiei, a recunoscut că decizia respectivă a fost luată într-un moment prost şi “împotriva sfaturilor date de NATO”, Alianţa urmând să-şi revadă rolul viitor în Kosovo. Singurii care au aprobat mişcarea au fost americanii, Philip Kosnett, amsadorul SUA în Priştina, spunând că “este absolut firesc pentru Kosovo, stat suveran şi independent, să aibă propria sa capcitate de apărare”. Ziarele naţionaliste sârbe au reacţionat violent, unul dintre ele titrând “Războiul cu Kosovo a început pe 15 decembrie 2018”, cu referire la ziua votului. (Mai multe detalii AICI)
