Cuțitele lungi din Noul PNL, o șansă pentru Opoziție

Evenimentul Zilei:

Nu cred că mutarea liberalilor în sediul din Modrogan al PDL să fi încins spiritele într-atât încât politicienii să scape spre presă „știri pe surse” despre conflict. Altele sunt dedesubturile. Oamenii se ceartă de la bani și de la privilegii. Așa se întâmpla și în politică, unde România a fost împărțită în feude, care asigură laptele și mierea partidelor. Ieri, Teodor Atanasiu, copreședintele PNL București, s-a războit cu Anca Boagiu, copreședintele PDL București. Acuzațiile au curs și de o parte, și de alta. Cei trădați, cei cărora li se pare că le este tras preșul de sub picioare, sunt cei din gruparea PDL. Vasile Blaga nu vrea să se amestece, așa că amazoanele de la organizația de București, Anca Bagiu și Sulfina Barbu, au pus săbiile pe masă și l-au atenționat pe liberalul Teodor Atanasiu că știu de jocurile pe care le fac oamenii săi cu ex-pesedistul Marian Vanghelie, pentru a avea majoritatea în Consiliul General al Municipiului București. E importantă această celulă de putere a municipalității, pentru intenția liberalilor de a domni peste feudele de la RADET și de la RATB! Pentru Teodor Atanasiu se pare că e importantă susținerea primarului sectorului 5, căci visează să devină candidatul partidului la Primăria Capitalei, în ciuda faptului că liderii Noului PNL au pregătit deja jocurile pentru Piedone. Pentru Vanghelie, alianța pe sub masă, cu Atanasiu, ar fi dulcea răzbunare pe Victor Ponta.Cearta de ieri a alimentat situația explozivă din familia noului PNL, organizația București. Multe voci spun că se va ajunge la divorț, însă liderii mari, Alina Gorghiu și Vasile Blaga, continuă să mimeze concubinajul pașnic, negând orice ruptură. Vor putea face asta până în toamnă, când toate partidele vor tura motoarele pentru intrarea în campania electorală din 2016? Probabil că da. Dar jocul acesta nu-i va face să câștige nici localele, nici parlamentarele. Românii poate vor vărsa o lacrimă pentru PDL, perceput ca victima păcălită a liberalilor, dar atât. Cu fața spre președintele Klaus Iohannis, ei vor vota Opoziția. Cea care, în acest an, va sta la ușă, cum stătea Alina Bica, atunci când Videanu era la masa Guvernului. Cine va fi însă Opoziția? Și cât de puternică va reuși să devină?

Digi24:

Prin decret prezidenţial Vladimir Putin a ordonat reducerea propriei remuneraţii cu 10%, alături de cele ale premierului, miniştrilor şi ale altor funcţionari de la Kremlin. Gestul vine într-un moment în care Rusia se pregătește pentru o scădere economică de 3%, iar Ministerul de Finanțe caută să reducă rapid cheltuielile publice.Dacă pentru funcţionarii ruşi, tăierea salariilor e o veste proastă, pentru mai-marii politicii de la Kremlin nu e tocmai o tragedie. Salariile lui Putin și al premierului Dmitri Medvedev scad cu 10% după ce vara trecută au fost crescute cu 165% tot prin decret prezidențial.

RFI:

Pe 6 martie 2015, se împlinesc 70 de ani de la instaurarea la Bucureşti a primului Guvern comunist. Pe 6 martie 1945, Petru Groza era impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică. Refuza apoi să demisioneze câteva luni mai târziu, pentru ca în 1947 să pună la cale, alături de Gheorghiu-Dej, abdicarea Regelui Mihai. “Petru Groza este unul dintre cameleonii politicii româneşti. Guvernul său - primul pro-comunist din România - a marcat imixtiunea brutală a Uniunii Sovietice în viaţa politică de la Bucureşti”, explică istoricul şi fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu... El afirmă că refuzul său de a demisiona din funcţie a reprezentat “un fapt unic nu doar în istoria monarhiei româneşti, ci şi a Constituţiei României. Petro Groza nu şi-a manifestat doar dispreţul faţă de Rege, dar el a nesocotit Constituţia ţării. Este caracterul bizar de cameleon politic al lui Petru Groza. Ca moşier, a devenit tovarăş de drum al comuniştilor, ca român din Ardeal s-a certat cu Iuliu Maniu şi, paradoxal, a lăsat o amintire foarte bună minorităţii maghiare din România. A fost moşier, ctitor de biserici, capitalist, burghez”.De fapt, tocmai această versatilitate a sa a constituit şi motivul pentru care a fost ales de Stalin să conducă la Bucureşti: “impunerea lui ca prim-ministru dorea să semnifice că de fapt că nu vin comuniştii la putere la Bucureşti, când în realitate sovieticii deja împânziseră România”, afirmă Adrian Cioroianu. Petru Groza l-a impresionat chiar şi pe Stalin, după cum se afirmă şi într-una din notele sale politice: „M-am apropiat de el. Acesta stătea pe un soi de cotineaţă, ceva mai înaltă ca podeaua. M-am aruncat în genunchi, i-am sărutat picioarele şi i-am spus: În sfârşit mi-am atins idealul de mic copil. Ziua asta va fi cea mai frumoasă zi din viaţa mea. Stalin, vădit impresionat, m-a luat de braţ, m-a ridicat, m-a îmbrăţişat. Îi făcuse o impresie deosebită circul meu şi pe urmă l-am câştigat. Eram un teatralist fără pereche!”. Guvernele succesive conduse de Groza au prezidat peste primele procese politice din România, peste fraudarea alegerilor din 1946 și peste lichidarea opoziției, suprapunându-se procesului de acaparare a puterii politice de către comuniști.