Premium
În această analiză ne uităm la două aspecte: cum au evoluat bucureștenii pe plan socio-economic și cum a evoluat Bucureștiul ca oraș. Perioada studiată este 2011-2014. Pornim, astfel, de la momentul de început de revenire din criză și ajungem la ultimul an pentru care avem date.
Lipsește o prezentare a economiei Capitalei, datele fiind aici mai greu de obținut.
Situația socială
Salariul net a crescut în termeni nominali aproximativ în același ritm ca și în restul țării. Totuși, există o ușoara apropiere. Dacă în 2011 salariul mediu în București era cu 46% mai mare decât în restul țară, în 2014 acest avantaj se reduce la 44%.
O apropiere și mai puternică se observă în rata de ocupare (procentul de populație care lucrează, cu sau fără acte legale - vezi aici definiția). Bucureștiul, care pornește de la o poziție relativ bună, îmbunătățește rata ocupării cu 5.4%, în timp ce creșterea pe țară este de 7.3%.
În schimb sărăcia (definită aici ca "severe material deprivation") scade în București (și Ilfov) într-o proporție mai semnificativă
Siguranță
În 2012 crește numărul de infracțiuni constatate de poliție. Asta nu reflectă o înrăutățire a siguranței ci, mai probabil, creșterea numărului de polițiști în 2012 față de 2011.
Totuși, observăm cum numărul de infracțiuni constatate crește semnificativ mai mult în București, față de media națională.
Și în ceea ce privește numărul accidentelor la nivel național s-a observat un mic progres, în sensul că, deși rata de ocupare crește, numărul de accidente scade între 2011 și 2014. În București în schimb, numărul accidentelor din 2014 este perfect egal cu cel al accidentelor din 2011.
Servicii publice
Suprafața spațiilor verzi în București scade în timp ce în restul țării crește.
Pentru graficul de mai jos trebuie să discută puțin calitatea datelor. Dublarea numărului de kilometri de străzi modernizate (adică asfaltate sau măcar acoperite cu piatră cubică) pare să fie mai degrabă o reclasificare. Astfel cifrele din 2013 2014 sunt relativ credibile (mai ales că vedem cifre asemănătoare pentru străzi modernizate, apă și canal).
Oricum, rețele de apă și canal par să crească în 2014.
Transport
Din nou, trebuie vorbit puțin de calitatea datelor. Cifrele se referă în ambele grafice de mai jos la București plus Ilfov, dar trebuie ținut cont că în Ilfov nu există regie de transport public. Rutele de microbuze înțeleg că sunt clasificate din punct de vedere legal ca transport inter-urban. Dacă sunt cuprinse în statistici asta ar crea o problemă dată de faptul că RATB raportează corect numărul de bilete și abonamente pe când operatorii de microbuz... să zicem că nu știm cum procedează. Deci datele trebuie privite cu prudență.
Vedem cum numărul de autobuze/microbuze scade în 2012...
...în timp ce numărul de călători pe autobuze și microbuze crește în 2014.
*
Așadar, avem două tendințe cumva divergente. Viața bucureștenilor se îmbunătățește ușor odată cu creșterea economică. Pe de altă parte, avem o ușoară deteriorare a situației edilitare sau, cel puțin, o lipsă de progres. Numărul de vehicule de transport în comun scade, înghesuiala crește, spațiile verzi se împuținează. Numărul de accidente de muncă e la același nivel în 2014 ca și în 2011 (după o creștere în 2012) iar dimensiunea rețelei de gaze este practic stagnantă. Doar în privința rețelei de apă și canal vedem unele îmbunătățiri.
Foto: Archer. Grafice: Andrei Tiut.
