Premium
Cum a putut economia românească să o depășească pe cea a Ungariei? (presa maghiară)
Datele macroeconomice publicate deunăzi au provocat în țară un oarecare șoc. Potrivit datelor, în privința PIB-ului pe cap de locuitor, România a depășit acum Ungaria în mod incontestabil.
După cum am mai scris anterior, România a depășit PIB-ul ungar pe cap de locuitor.
În anul 2022, PIB-ul Ungariei reprezenta 77% din media europeană în privința puterii de cumpărare (PPP), după cum reieșea dintr-o relatare dată publicității de Eurostat. Or, deși, în 2021, PIB-ul României reprezenta 74,1% din media UE, în 2022, acesta a crescut, atingând un procent de 77%.
Asta face ca România, Portugalia și Ungaria să se plaseze pe locul 8 pe lista generală. Acum, se pare că economia românească devine tot mai puternică, depășind-o pe cea ungară în privința PIB-ului pe cap de locuitor, relatează Daily News Hungary citat de Rador.
Cum a reușit economia românească să ne prindă din urmă?
Pe vremea lui Ceaușescu, economia românească se afla într-o situașie deplorabilă. Timp de câțiva ani, a funcționat un regim asemănător celui din RDG. Spre deosebire de aceleași perioade din Ungaria și din Iugoslavia, care aparent păreau uimitor de occidentale, dezvoltarea economică rămânea în urmă comparativ cu imaginea generală promovată în marile orașe și în localitățile frecventate de turiști.
Aceste schimbări perceptibile la nivelul politicii culturale și naționale s-au răsfrânt rapid și asupra sistemului economic, după cum reiese dintr-un material apărut pe Piaceprofit.hu.
Structura bazată anterior pe economie a devenit orientată spre importuri. Autromulțumirea a devenit tot mai relevantă pe plan economic în general. Revoluția română mai poate fi încă văzută drept o revoltă a foametei, fiind rezultatul sărăcirii crescânde propagate prin pârghiile sistemului de guvernare.
Ulterior, România și-a început treptat existența ca țară relativ dezvoltată din punct de vedere industrial, aparent, fără niciun fel de datorii externe. Pe vremea regimului lui Kadar, Ungaria a acumulat una dintre cele mai mari datorii externe pe cap de locuitor, în vreme ce România și-a achitat datoriile în valută.
Nivelul datoriilor ca factor-cheie
În principal, venirea din urmă a României poate fi atribuită mai ales nivelului izbitor de moderat al datoriei. Asta adăugându-se fluxului de capital primit începând de la sfârșitul anilor ’90.
În același timp, Ungaria se confuntă cu noi și noi crize ale datoriilor or, asta se întâmplă încă din anii ’70, cele mai substanțiale resurse publice fiind consumate de propriile datorii.
Conform celor de mai sus, principala explicație a dinamicii românești se poate regăsi în rata scăzută a datoriilor și în nivelul acestora care, chiar și în condițiile crizei provocate de COVID, nu au depășit 50% la nivelul PIB-ului.
