Corneliu Vadim Tudor, naționalist și susținător al mareșalului Antonescu, a reușit să treacă de CCR și a candidat de cinci ori la Președinția României. În anul 2000 a ajuns în turul 2, unde a fost învins de Ion Iliescu. Vadim Tudor a înființat partidul România Mare, iar între 1992 – 2008 a fost senator şi apoi europarlamentar. A încetat din viaţă în septembrie 2015.
La vremea respectivă, au fost mai multe voci care s-au împotrivit ca președintele PRM să candideze. Totuși CCR nu a avut nimic împotrivă. Expresii precum „România nu mai poate să fie condusă decât cu mitraliera” sau „pe stadionul 23 August din Capitală, va avea loc procesul marii trădări naţionale”, s-au regăsit în discursurile fostului jurnalist.
A intrat în politică după Revoluție. „Mă dezgustă tendinţa guvernului mondial evreiesc de a ne transforma Ţara într-o colonie”, scria în 1992.
Virgil Măgureanu, fost directorul SRI, a susținut că există o „structură informativă ilegală care funcţionează pe principii paramilitare, sub directa îndrumare a preşedintelui partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor”, potrivit Libertatea.ro.
CCR l-a lăsat să candideze de fiecare dată
În 1996, când și-a depus candidatura au existat 3 contestații, dar CCR le-a respins ca fiind neîntemeiate.
„propagă deschis, fără nici un fel de reţinere, ura de rasă şi ura de clasă. A făcut şi face propagandă cu caracter fascist (art. 166 Cod penal), precum şi propagandă naţionalist-şovină (art. 317 Cod penal). A propagat şi propagă ura împotriva evreilor şi a ungurilor, îndeamnă la război civil între români şi unguri, pentru a răzbuna, spune el, crimele comise de ocupanţii unguri în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940”, se arăta în una dintre acestea.
A obținut 4,72% din voturi în acel an.
Declarațiile controversate au continuat, iar în 2000 când și-a depus din nou candidatura au existat cinci contestații, toate respinse.
În anul 2002, a intrat în vigoare Ordonanţa de Urgenţă privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război. La doar câtva zile, Vadim spunea în Senat că „mareşalul Antonescu a fost salvator de evrei”, că „în România nu a fost holocaust” şi că „nu există un cult al mareşalului Antonescu, dar, şi dacă ar exista, care e problema?”.
A candidat, din nou la alegerile prezidenţiale în 2004, iar atunci candidatura sa nu a fosst contestată. Nici în 2009 nu a existat nicio contestație pe fond la CCR. O altă încercare făcută de fostul jurnalist a avut loc în 2014, atunci existând cinci contestații, toate respinse.
De remarcat este că în toți acești ani, discursul său nu s-a schimbat niciodată.
Legătura dintre Corneliu Vadim Tudor și Radu Theodoru, generalul în vârstă de 101 ani
Radu Theodoru, generalul care a intrat în vizorul autorităților române, a avut o legătură strânsă cu Vadim Tudor. După un timp însă s-au certat și au devenit cei mai mari dușmani. Generalul era cunoscut atunci ca autor de literatură de aventură sau istorică și a făcut parte din PRM. După o perioadă cei doi s-au certat și au început atacurile publice.
Fostul jurnalist l-a numit pe generalul care fusese vicepreședintele partidului " bătrână catană lovită de Pakinson ". A insinuat chiar că acesta ar fi plecat cu fondurile partidului.
Theodoru nu s-a lăsat și a avut mai multe mesaje pentru fostul său camarad. După ce l-a numit "Idolul de mucava" a spus că "Mă bate gândul să-i tai nasul".
Comentează