Premium
PDL este pe cale să îşi piardă cea mai importantă redută, cea reprezentată de Cluj. În prezent, oraşul Cluj-Napoca este cea mai mare localitate din România condusă de un primar PDL, iar ca număr absolut de voturi, filiala clujeană a democrat-liberalilor a adus cel mai mare număr de voturi. Însă răceala care a intervenit între echipa condusă de preşedintele PDL, Vasile Blaga, şi preşedintele României, Traian Băsescu, a dus şi la reorientarea majorităţii clujenilor din PDL către Mişcarea Populară. Mai întâi, universitarul Adrian Papahagi a intrat în grupul fondatorilor Partidului Mişcarea Populară, în care a primit funcţia de vicepreşedinte la nivel naţional şi de lider al organizaţiei clujene. A urmat trecerea deputatului Adrian Gurzău, aflat la al treilea mandat. Iar reorientarea liderilor PDL Cluj spre noul partid al lui Traian Băsescu a devenit evidentă duminică. În faţa unei săli în care membrii Partidului Mişcarea Populară erau în minoritate, pentru că predominau membrii PDL, fostul premier Emil Boc a anunţat, în aplauzele prelungite ale asistenţei, faptul că a acceptat oferta de a deveni membru al Fundaţiei Mişcarea Populară. Anunţul fostului preşedinte al PDL a fost făcut în cadrul unei dezbateri pe tema statului de drept, organizată la Cluj de către această fundaţie, la care a participat şi preşedintele Traian Băsescu. Emil Boc a afirmat că a decis să se înscrie în Fundaţia Mişcarea Populară pentru a-şi putea continua proiectele începute în perioada în care conducea Guvernul.
Fundaţia, primul pas spre Partidul Mişcarea Populară
Din punct de vedere strict juridic, Emil Boc şi-ar pierde mandatul de primar dacă s-ar înscrie într-un alt partid decât cel pe listele căruia a fost ales. Însă legislaţia în vigoare îi permite să facă parte din Fundaţia Mişcarea Populară, care a generat Partidul Mişcarea Populară, şi să rămână, totodată, membru al PDL. Însă în ipoteza în care un primar este exclus din partidul sub sigla căruia a candidat, el poate să rămână independent sau să se înscrie într-un alt partid.
La dezbaterea organizată de Fundaţia Mişcarea Populară la Cluj au luat parte o serie de lideri ai Partidului Mişcarea Populară, precum preşedintele acestei formaţiuni politice, Eugen Tomac, ori fostul ministru al Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, sau deputatul de Alba Clement Negruţ, dar şi lideri ai PDL Cluj, precum primarul din Turda, Tudor Ştefănie, fostul deputat Petru Călian, consilierul judeţean Rareş Rusu, consilierul local Radu Constantea sau alţi membri ai formaţiunii democrat-liberale. În acest context, cel mai important lider al PDL Cluj care rămâne fidel actualei conduceri este senatorul Alin Tişe, vicepreşedinte la nivel naţional şi preşedinte executiv al filialei clujene. ”Este o opţiune personală a domnului Boc. Este, practic, o chestiune decisă individual. Cu siguranţă, membrii PDL aflaţi în sală au mers acolo pentru a asculta discursul domnului Boc rostit în calitate de profesor, aşa cum am înţeles că a fost invitat, nu pentru a trece neapărat la Partidul Mişcarea Populară. Dacă scopul Mişcării Populare este acela de a se lupta cu USL, înseamnă că avem acelaşi scop. Însă nu cred că o întărire a Dreptei poate fi făcută prin racolări de la un partid la altul. Eu cred într-o Dreaptă unită, care poate obţine victoria la alegerile prezidenţiale”, a spus senatorul Alin Tişe, care este şi finul lui Emil Boc.
PIERDERI. Lideri PDL la PNŢCD
Nu doar spre Mişcarea Populară se îndreaptă liderii PDL Cluj. Fostul consilier judeţean Ramon Moldoveanu, care a candidat pe listele ARD pentru un mandat de senator, a devenit secretar general al PNŢCD Cluj. Un alt fost lider local al PDL Cluj, Adrian Coroian, care este şi preşedinte al Ligii Întreprinzătorului Român, a devenit preşedintele filialei judeţene a Iniţiativei România Liberală, ONG-ul condus de Vlad Moisescu, Andrei Chiliman şi Diana Tuşa, care a devenit partenerul PNŢCD şi care, practic, reprezintă, la rândul său, o antecameră pentru PNŢCD.
Romania Libera
