DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cum l-au lucrat mediatic comuniștii londonezi pe regele Carol al II-lea

carol al II-lea

stiripesurse.ro vă prezintă principalele știri ale zilei, printre care și un articol din cotidianul Adevărul prin care se face o incursiune în trecut și care dezvăluie istoria unui fals mediatic flagrant fabricat regelui Carol al II-lea de către comuniștii englezi.

Adevarul:

Funeraliile regelui George al V-lea al Angliei, din 1936, s-au transformat într-un coşmar mediatic pentru regele Carol al II-lea, devenit subiect de primă pagină în toată lumea, într-o ştire complet falsă. Comuniştii londonezi au pus la cale fake news-ul, iar suveranului român i-a trebuit patru ani să se reabiliteze public.
(...) La 20 ianuarie 1936, cea mai veche monarhie din lume îşi pierdea suveranul, regele George al V-lea al Angliei se stingea din viaţă, după o domnie de 26 ani. La tron i-a urmat fiul cel mare, regele Edward al VIII-lea, poate cea mai apropiată figură de Carol al II-lea. Acesta a domnit doar până la 11 decembrie 1936, când a abdicat de dragul căsătoriei cu Wallis Simpson, americanca divorţată de două ori. Şi mai e un detaliu care îi leagă pe cei doi verişori de gradul al II-lea, Edward al VIII-lea şi Carol al II-lea, în afara faptului că amândoi au renunţat la tron pentru metresele care le-au devenit soţii. Carol a ţinut să aibă iahtul de lux al lui Edward, „Nahlin“ (rebotezat „Luceafărul“), pe care s-au consumat poveştile de alcov atât de mult dezbătute.
Aşadar, pe 28 ianuarie 1936, moştenitorul tronului, Edward al VIII-lea, se afla în fruntea cortegiului funerar al tatălui său. Din alai nu putea lipsi nici regele României, rudă de sânge, pe linie maternă – regina Maria era vara primară a defunctului George al V-lea –, cu familia regală britanică. Îmbrăcat în uniformă de gală, Carol al II-lea îşi avea locul în a şasea linie, după afetul care purta rămăşiţele lui George al V-lea, şi în a treia linie de personalităţi, după Edward al VIII-lea. Numai că prezenţa lui Carol al II-lea în Anglia a fost speculată de presa comunistă. Căutând să demonstreze că monarhia merită să moară, ziariştii au găsit o breşă în procesiunea funerară în care se aliniaseră cele mai înalte oficialităţi.
Pe aceeaşi linie în cortegiu, alături de regele român, se aflau regele Danemarcei şi preşedintele Franţei. Din delegaţia română, aflată mult în urma lui Carol, mai făceau parte Ernest Urdăreanu, colonelul Eugen von Zwiedeneck, căpitanul Fundăţianu, maiorul Mihăilescu, colonelul Palangeanu, lt. col. Tzenescu, care era îmbrăcat într-o uniformă identică cu a lui Carol, generalul Butler, precum şi Constantin Cotolan, un erou din Dragoslavele, Argeş decorat cu Ordinul Mihai Viteazul în Primul Război Mondial. În total, în afară de cei enumeraţi la funeralii luaseră parte 334 demnitari englezi şi străini, cu suitele lor.
Diversiunea comunistă
Eroul Constantin Cotolan fusese inclus în delegaţie pentru a reprezenta ţăranii-soldaţi ai României. Toţi ceilalţi purtau uniforme militare de gală sau ţinute sobre, doar el purta, neobişnuit pentru protocol, hainele de duminică ale ţăranilor români: o haină neagră, pantaloni albi şi o cămaşă tradiţională albă, care atârna deasupra pantalonilor şi se iţea de sub haină. Pe cap, ţăranul-erou avea un melon de împrumut, pentru a se acoperi de ploaie.
A doua zi, „The Daily Worker“, ziarul comunist al Londrei, a publicat ştirea că „personajul ciudat“ era maseur la hotelul Ritz, adus în alai cu hainele de lucru pentru a-l însoţi pe regele României. Comuniştii ofereau şi explicaţia: Carol al II-lea trăsese o beţie cruntă în ajun şi dimineaţa abia se putuse trezi. Aghiotanţii ar fi intervenit imediat pentru a salva situaţia: o baie turcească şi un masaj dur ca să-l pună pe Carol pe picioare. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

În nouă luni, PSD a schimbat patru miniştri ai Economiei, la ministerul care ar trebui să asigure dezvoltarea industrială, creşterea investiţiilor, atât străine cât şi româneşti, şi să înlocuiască consumul, atunci când va obosi sau se vor termina banii, ca motor de creştere cu investiţiile.
După cum arată lucrurile, nici Gheorghe Şimon nu pare să conducă discursul statului, al guvernului, în economie.
În afara celebrului program de guvernare, pe care îl recită continuu Liviu Dragnea, în ultimul an PSD nu s-a remarcat prin ceva în domeniul politicilor economice, care să ducă economia spre un PIB de 300 de miliarde de euro (180 de miliarde de euro avem acum) în următorul deceniu sau cum putem introduce încă un milion de angajaţi în economie şi de unde.
Cred că PSD, nici premierul Mihai Tudose, nici proaspătul ministru al Economiei Gheorghe Şimon, nu ştiu că o bună parte din businessul din România, şi din creşterea lui, stă în numai 6.100 de companii din cele 600.000 care există.
Aceste 6.100 de compani au 68% din cifra de afaceri totală din România, de 275 de miliarde de euro.
Dacă pică 10 companii din cele 6.100, ne întrebăm cu toţii unde a dispărut creşterea economică?
Spre că şi situaţia businessului din România este pe agenda PSD, partidul care conduce guvernul, nu numai creşterile salariale la stat, Soroş sau băncile. Nu de altă, dar aceste companii private, atât româneşti cât şi multinaţionale, susţin bugetul. Companiile de statul mai au numai 4% din businessul din România.
Având în vedere ce se întâmplă în PSD de când a preluat guvernarea, la cum merg lucrurile, plus modul cum  Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose au ajuns prim-miniştri, sunt şanse foarte mari ca Gheorghe Şimon să fie candidatul principalului partid din România pentru Palatul Cotroceni, la următoarele alegeri.
Şi cine ştie, să fie noul preşedinte al României.
Dacă nu el, poate Paul Stănescu sau Niculae Bădălău sau Marian Neacşu sau Felix Stroe.
Paradoxal, PSD este principalul partid din România din 1990 încoace, a ieşit primul loc în toate alegerile, dar au făcut tot posibilul să stea cât mai puţin la guvernare, iar ce se întâmplă acum în PSD certifică acest lucru. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

Dur rechizitoriu contra lui Nicolas Sarkozy. Din revelaţiile făcute de ziarul Le Monde reiese că fostul preşedinte francez este considerat de Parchetul naţional financiar ca "un delincvent experimentat". In consecinţă, parchetul va cere probabil trimiterea în judecată a fostul şef de stat sub acuzaţiile de "corupţie" şi "trafic de influenţă".
Puţine şanse ca Nicolas Sarkozy să mai scape de proces într-o afacere de corupţie şi trafic de influenţă care-l urmăreşte de 3 ani. Le Monde publică extrase din cele aproape 80 de pagini ale rechizitoriului întocmit de magistraţii Parchetului naţional financiar. In concluziile lor, ei estimează că "există destule dovezi contra lui Nicolas Sarkozy şi a avocatului şi prietenului său Thierry Herzog pentru a-i deferi în faţa unui tribunal corecţional". Metodele celor doi suspecţi sunt comparate cu cele folosite de "delincvenţii experimentaţi".
Cei doi suspecţi sunt bănuiţi că în 2014, pe când judecătorii anchetau despre o posibilă finanţare ilegală cu bani libieni a campaniei lui Nicolas Sarkozy din 2007, comunicau prin intermediul unor telefoane "secrete". Aparatele şi abonamentele au fost achiziţionate sub identităţi diferite - printre care una, Paul Bismuth, sub care se ascundea fostul şezf de stat, a rămas celebră. (Mai multe detalii AICI)

Agerpres:

Senatorul George Weah, legendă a fotbalului african, și vicepreședintele Joseph Boakai se vor confrunta în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Liberia, niciun candidat nereușind să obțină majoritatea absolută în prima rundă a scrutinului, a anunțat Comisia Electorală.
Conform Constituției, turul secund va fi organizat în a doua zi de marți de după anunțarea rezultatului final al primului tur.
După numărărea voturilor în peste 95% din secțiile electorale, George Weah se află pe prima poziție, cu circa 572.000 de voturi, adică 39%, urmat la o distanță de zece procente de Joseph Boakai, care a primit 427.000 de voturi, însemnând 29,1% din sufragii.
Un total de 20 de candidați au concurat marți în prima rundă a scrutinului în urma căruia va fi ales viitorul președinte liberian, acesta urmând a fi și primul transfer democratic al puterii în Liberia în ultimii peste 70 de ani.
Din 2005, funcția a fost deținută de Ellen Johnson Sirleaf, prima femeie aleasă președinte al unui stat african. Pentru activitatea sa în sprijinul drepturilor femeilor, aceasta a fost distinsă, la 10 decembrie 2011, cu Premiul Nobel pentru Pace, alături de conaționala sa, Leymah Gbowee, și de jurnalista Tawakel Karman, din Yemen. La 16 ianuarie 2012 a fost învestită pentru cel de-al doilea său mandat la conducerea țării. La 12 septembrie 2013, i s-a acordat Premiul Indira Ghandi de către președintele Indiei, Pranab Mukherjee. În 2014, a figurat pe locul 70 în topul celor mai puternice femei din lume, alcătuit de revista Forbes. (Mai multe detalii AICI)

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.