Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Cum motivează judecătorii ARESTAREA președintelui PSD Neamț/ DOCUMENT

ionel arsene

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Neamţ, Ionel Arsene, a fost arestat preventiv, pe 29 ianuarie, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă.

Magistraţii Curţii de Apel Bacău au admis contestaţia procurorilor Serviciului Teritorial Bacău al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a şefului CJ Neamţ.

Iniţial, acesta a fost plasat, pe 19 ianuarie, sub control judiciar, în baza unui mandat emis de magistraţii Tribunalului Bacău, dar procurorii anticorupţie au contestat măsura.

STIRIPESURSE.RO vă prezintă în premier motivarea deciziei luate de Curtea de Apel Bacău: Vezi AICI documentul! (.pdf)

„Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bacău constată, din probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, că există suficiente dovezi din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune de trafic de influență. În același timp, trebuie precizat că, în această fază inițială a exercitării acțiunii penale și formulării propunerii de arestare, probele nu trebuie să aibă standardul necesar reținerii vinovăției lui A.I., dincolo de orice îndoială rezonabilă, specifică unei soluții de condamnare. (...)

Tot în susținerea acuzației se regăsesc la dosar mai multe procese-verbale de redare a înregistrărilor ambientale dintre martori, dar și dintre martora P. C.M. și inculpat, respectiv dintre martorul P.V. și inculpat. Această din urmă discuție, redată la paginile 33 și 34 din referatul procurorului, are o însemnătate probatorie ridicată, pentru că surprinde nemijlocit modul în care A.I. se poziționează față de pretenția financiară a lui Ș.G., proveniența acestei pretenții, dar și răspunsul pe care martorul trebuie să îl transmită mai departe pentru rezolvarea problemei.

Astfel, inculpatul afirmă în clar că trebuia să-l execute cineva pe C., că au pierdut amândoi, iar această pierdere nu o suportă doar el, însă îl va ajuta pe Ș.G. din prietenie, iar nu cu titlul de restituire a unei datorii.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bacău apreciază că aceste probe sunt suficiente pentru a reține că rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de trafic de influență, prin primirea sumei de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-și exercite indirect influența asupra lui H.G., președinte al Agenției Naționale de Integritate, cu scopul de a-l declara incompatibil pe T. C. (în acea perioadă președintele Consiliului Județean Neamț și președintele UNPR Neamț). (...)

Vezi și: Scapă de stres și anxietate cu aceste cinci metode naturale

Raportând considerentele teoretice expuse la situația concretă din dosar, Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bacău constată că privarea de libertate a inculpatului e necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, care se evidenţiază pe mai multe planuri, acestea întrepătrunzându-se unele cu altele:

1. Un prim plan, general, derivă din gravitatea abstractă a comiterii unor fapte de corupţie, gravitate recunoscută drept una ridicată în orice societate democratică în care domnia legii este de cea mai importanţă în dezvoltarea sa sub toate aspectele. O asemenea societate nu poate funcţiona normal fără ca persoanele care reprezintă o autoritate sau chiar funcţie publică să nu fie la adăpost de orice bănuială de influenţă, în alt mod decât cel reglementat legal sau administrativ. În considerarea acestui deziderat, primordial în asigurarea ordinii de drept, orice încercare de corupere a unui funcţionar se impune a fi sancţionată dur şi imediat.

Combaterea acestei maladii sociale a constituit o preocupare constantă pentru autorități și face obiectul a numeroase instrumente juridice naționale și internaționale, dintre acestea din urmă remarcându-se Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31.10.2003, ratificată de România prin Legea nr.365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr.903 din 05.10.2004 şi Convenţia penală privind Corupţia a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 27.01.1999 şi ratificată de România prin Legea nr.27 din data de 16.01.2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.65 din data de 30.01.2002. Se subliniază acolo că fenomenul corupţiei constituie o ameninţare pentru stabilitatea şi siguranţa societăţilor, subminând instituţiile şi valorile democratice, valorile etice şi justiţia, compromiţând dezvoltarea durabilă şi statul de drept; corupţia subminează principiile de bună administrare, echitate şi justiţie socială, denaturează concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi bazele morale ale societăţii.

Totodată, rezultă şi din Strategia naţională anticorupţie, adoptată de Guvernul României, că la nivelul percepţiei publice corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local, ca un fenomen care subminează administrarea eficientă a fondurilor publice. De asemenea, Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupţie, cu deosebire la nivel înalt;

2. Un al doilea plan priveşte condiţiile concrete în care se presupune că a fost comisă fapta, în sensul că inculpatul, la acea dată având calitatea de deputat și președinte a organizației județene a Partidului Social Democrat Neamț a făcut o înțelegere cu Primarul municipiului de reședință de județ, Piatra-Neamț, (în cauză sunt suspiciuni că la înțelegere a participat și un om de afaceri) pentru a determina constatarea unei stări de incompatibilitate sau unui conflict de interese a Președintelui Consiliului Județean Neamț, prin traficarea, respectiv, cumpărarea de influență prin intermediari (inclusiv a unui ziarist, redactor șef la un cotidian național) a președintelui Agenției Naționale de Integritate, instituție publică special creată pentru a preveni și semnala astfel de situații care constituie surse importante de corupție și de obținere frauduloasă de bani din bugetul public. Practic, s-a încercat deturnarea caracteristicilor şi funcţiilor specifice unei instituții publice, care avea menirea de a sprijini combaterea corupției, în scop de răfuială politică și de preluare a unei funcții cu acces direct la o importantă sursă de bani publici, însă nu pe calea legală, firească într-o democrație consolidată, anume prin obținerea unui mandat de ales local. Modalitatea josnică în care s-a încercat înlăturarea unui oponent politic dintr-o funcție electivă importantă, prin ocolirea votului acordat în cadrul alegerilor locale, nu poate genera decât un profund sentiment colectiv de respingere și se constituie tocmai într-o stare de pericol pentru ordinea publică, în care cetățenii trebuie să aibă siguranța că votul lor contează, ca o componentă esențială a exercitării suveranității populare.

Starea de pericol relevată nu este una îndepărtată, cum încearcă apărarea să acrediteze, ea prelungindu-se în concret pe tot parcursul anului 2014, până la decesul lui T. C.. Din datele cauzei mai rezultă că la nivelului anului 2015 s-a încercat o compensare financiară între A.I. și Ș.G., inclusiv prin dirijarea profitului dintr-o lucrare publică, pentru ca pe parcursul anului 2016 inculpatul să obțină tocmai funcția publică a celui pe care se presupune că a dorit să-l îndepărteze prin săvârșirea traficului de influență. În sfârșit, existența unei probleme de natură financiară pentru persoana care deține funcția de Președinte al Consiliului Județean Neamț, care derivă dintr-o faptă de corupție și pentru care s-au purtat negocieri pe tot parcursul anului 2017, intermediate de un alt om politic important, Prefectul Județului Neamț, nu poate conduce la concluzia reinstaurării ordinii publice, ci, dimpotrivă, la perpetuarea unei grave stări de pericol pentru societate și pentru valorile sociale care trebuie apărate de legea penală;

3. În sfârşit, poate cel mai important dintre pericolele puse în evidenţă prin acuzația ce este adusă inculpatului este identificat tocmai în valorile sociale concrete ce se presupune că au fost lezate şi care au determinat apartenenţa traficului de influenţă la grupul infracţiunilor de corupție. Prin fapta descrisă anterior inculpatul a declanşat noi valenţe dăunătoare încrederii în sistemul politic, pe care conştiinţa opiniei publice ar trebui să îl perceapă dincolo de orice suspiciune de corupere.

Investirea de către cetăţeni a parlamentarilor cu puterea de a legifera și a aleșilor locali cu puterea de a le administra bunurile presupune din partea acestora un comportament dincolo de orice suspiciune de corupţie. Înşelarea încrederii acordate conduce la erodarea însăşi a democraţiei şi este necesar ca aceiaşi cetăţeni, prin intermediul organelor judiciare, să beneficieze de instrumente ferme care să dovedească voinţa şi determinarea statului de a se proteja de faptele de corupţie ale reprezentanţilor săi cei mai înalţi. Lipsa unei riposte ferme a societăţii ar induce un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranţă în opinia publică, ar întreţine climatul infracţional devoalat public prin acuzația în materie penală adusă unui important lider politic local şi ar crea inculpatului şi celor tentaţi să comisă fapte similare impresia că pot persista în sfidarea legii, ceea ce practic ar echivala cu încurajarea tacită a acestora şi la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi de protecţie a statului, fapt care în final s-ar repercuta negativ asupra actului de justiţie.

În consecinţă, sintetizând cele expuse, Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bacău constată că interesul general reclamă privarea de libertate a inculpatului la acest moment, fără ca prin aceasta principii fundamentale ce guvernează procesul penal, cum ar fi prezumţia de nevinovăţie sau dreptul la apărare, să fie afectate”, se arată în motivare.

Vezi și: ATENȚIE, șoferi! Se modifică sistemul de sancțiuni pentru lipsa rovinietei

Preşedintele CJ Neamţ a fost reţinut, pe 18 ianuarie, de procurorii DNA pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei PSD Neamţ, a primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 euro pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală.

Procurorii susţin că banii remişi de martor într-un restaurant situat pe raza municipiului Bucureşti urmau să ajungă la persoanele respective prin intermediari.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.