Cum se apără Liviu Dragnea în fața acuzațiilor că a încălcat legea privind achizițiile publice

Liviu Dragnea a fost acuzat, într-un raport al Curții de Conturi, că ministerul său, al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a încălcat legea în 2013. Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli petrecute in 2013 la Ministerul Dezvoltarii, fiind incalcate atat prevederile legale privind achizitiile publice, cat si cele privind finantele publice.

Citește și: Liviu Dragnea a COMIS-O! Ce acuzații i se aduc ministrului

Liviu Dragnea se apără și spune că raportul nu spune că a încălcat legea, ci toate acuzațiile sunt de natură administrativă, se arată într-un comunicat remis redacției STIRIPESURSE.RO

”În urma materialelor de presă cu privire la Raportul Curţii de Conturi (CC) realizat în anul 2014 asupra activităţii din anul 2013 a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), vă comunicăm următoarele

PRECIZĂRI

Recomandările formulate prin decizia Curţii de Conturi, în urma auditului privind activitatea MDRAP din anul 2013, sunt în totalitate de natură administrativă, pentru îmbunătăţirea activităţii ministerului. În raport nu au fost constatate fapte care să constituie contravenţii sau prejudicii.

Redăm în continuare punctul de vedere al MDRAP cu privire la constatările Curţii de Conturi:

Referitor la alocările din fondul de rezervă a sumei de 150.000 mii lei pentru PNDL :

La rectificarea bugetară din august 2013 au fost diminuate creditele bugetare alocate programului PNDL. Astfel, în baza contractelor de finanțare încheiate cu unităţle administrattiv-teritoriale (UAT) până la acel moment, acestea au contractat lucrări, pentru care au fost emise facturi de către operatorii economici. Facturile emise în baza contractelor de finanțare au fost depuse la minister, MDRAP înregistrând restanțe la plata acestora. Din aceste considerente, în cursul lunii decembrie 2013, sumele care au fost diminuate în luna august au fost realocate MDRAP, prin fondul de rezervă, pentru plata restanțelor exclusiv generate de neachitarea de către minister. Acoperirea arieratelor a fost considerată de natura cheltuielilor urgente şi neprevăzute întrucât, în lipsa ei, respectivele UAT-uri ar fi ajuns în blocaj financiar. Eliminarea acestui risc de blocaj a reprezentat, de altfel, unicul criteriu de alocare, aplicat tuturor UAT-urilor care au depus solicitare în acest sens, aşadar un criteriu aplicat fără discriminare.

Referitor la plata unor servicii de proiectare:

Respectivele servicii de proiectare au fost prestate pentru MDRAP în baza Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, început în anul 2010. Programul a fost suspendat, în anul 2012, pentru respectarea angajamentelor privind deficitul bugetar asumate de Guvernul României cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. După suspendarea programului, au fost plătite doar serviciile de proiectare efectiv prestate şi lucrările efectiv executate în cadrul acestui program. Neplata acestor servicii ar fi condus la acţionarea în instanţă a MDRAP de către operatorul economic prestator/executant.

În cursul anului 2014, MDRAP a preluat recomandările Curţii de Conturi, de a valorifica proiectele tehnice privind lucrările proiectate și neexecutate. În acest scop, la propunerea MDRAP, a fost creat cadrul legal pentru transmiterea lor cu titlu gratuit către autoritățile publice locale, pentru a fi valorificate prin accesarea de fonduri europene sau în cadrul altor programe.

Referitor la utilizarea mijloacelor electronice în atribuirea contractelor de achiziţie:

În cursul anului 2013, MDRAP a demarat achiziţii realizate prin mijloace electronice în procent de circa 70% din valoarea tuturor achiziţiilor, faţă de minimul de 40% prevăzut de legislaţia în vigoare. Indicatorul nu a fost atins ca urmare a unei unei contestaţii depuse în cursul anului 2013, fapt care a condus la încheierea procedurii abia în anul următor. Este vorba de achiziţia de microbuze prin licitaţie deschisă cu etapa finală electronică, achiziţie încheiată la valoarea de 72.316.800 lei (cu TVA inclus).

Aşadar, situaţia a fost generată de o cauză externă, independentă de MDRAP şi neimputabilă ministerului. Mai mult, procedurile realizate în cursul anului 2014 au asigurat o pondere de 83% a achiziţiilor electronice din totalul procedurilor derulate de MDRAP.

Referitor la datoria către beneficiarii programului de economisire şi creditare în domeniul locativ:

Curtea de Conturi a reţinut că în contabilitatea MDRAP nu a fost înregistrată datoria către clienţii băncilor de economisire şi creditare în sistem colectiv, în cadrul Programului reglementat de OUG nr. 99/2006. La nivelul MDRAP, sumele au fost înregistrate în contabilitatea ministerului în momentul efecturării plăţilor către băncile partenere în program, aşa cum prevede Ordinul MFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia.

În urma controlului Curţii de Conturi şi a corespondenţei interministeriale pe acest subiect, Ministerul Finanţelor Publice a reglementat modul de înregistrare, prin Ordinul nr. 1191/2014, care prevede la art. II că datoriile provenind din subvenţii acordate de la bugetul de stat, cum sunt cele din programul menţionat, nu sunt considerate datorii de natură comercială.

Cu privire la depăşirea termenului de 7 zile prevăzut la art. 93 din HG nr. 925/2006 pentru contractele de achiziţii publice încheiate cu Universitatea Bucuresti și cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu":

Este vorba de termenul maxim în care autoritatea contractantă trebuie să încheie contractul, în urma unei proceduri de achiziţie publică, termen pe care nu îl poate depăşi din motive imputabile respectivei autorităţi. MDRAP a demonstrat, prin actele de verificare ulterioară, că motivele întârzierii nu s-au datorat unei inacţiuni a ministerului, aşadar nu îi sunt imputabile.

Astfel, întârzierile în semnarea contractului, atribuit la sfârşitul anului 2012, au fost cauzate de schimbările de mandat şi de reorganizările succesive aferente, fiind necesară reluarea circuitului intern de semnare, precum şi de necesitatea corectării de către partenerii contractuali a anexelor financiare la contract (deviz antecalcul), pentru conformarea acestora; acest proces a depins de instituțiile cu care s-au semnat contractele.

Cu privire la modelul contractului de finanţare aprobat de MDRAP (anual versus multianual) :

Recomandările Curţii de Conturi au fost deja preluate în cursul anului 2014, procedura aplicabilă la nivelul MDRAP pentru acest tip de activitate fiind revizuită.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) nu utilizează în prezent bugetul multianual pentru astfel de programe, ci doar previziuni, astfel că prevederea ar putea conduce la angajarea unor sume de către MDRAP care de fapt nu sunt certe și pe cale de consecință șa acționarea în instanță a ministeruluii în cazul în care acesta nu își poate onora aceste angajamente. În acest sens, MDRAP a inițiat corespondența cu MFP cu privire la asigurarea certă a sumelor pentru finanțarea multianuală, conform acestei decizii.

În consecință, Raportul Curții de Conturi a reliefat anumite deficiențe organizatorice sau de ordin legislativ, fără constatarea de prejudicii sau contravenții, măsurile dispuse de auditorii curții de conturi fiind de întocmire sau revizuire a unor proceduri operaționale interne sau de revizuire a unor proceduri legislative.”, se arată în comunicat.