Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Cristian Unteanu referitoare la izolarea în care se află România în plan internațional.
Adevarul:
Multe dintre explicaţiile momentului, dacă nu mai toate, au legătură cu Excelenţa sa Liviu Dragnea, în calitatea Domniei-Sale de Preşedinte al celui mai mare partid politic din ţară, componentă principală a coaliţiei de guvernământ, Preşedinte al Camerei Deputaţilor şi, conform credinţei general împărtăşite, coordonator direct al Guvernului.
Au legătură cu Domnia Sa deoarece, dacă începem o enumerare a problemelor de relaţionare externă vedem că, spre exemplu, niciodată socialiştii români nu au fost mai departe de preocupările şi activităţile familiei politice din care fac parte, aceea a socialiştilor europeni. Altfel ar fi greu sau chiar imposibil de explicat de ce liderul socialiştilor români este absent la marile reuniuni tip pre-Summit organizate la Bruxelles de Partidul Socialiştilor Europeni (aşa cum fac toate partidele politice europene) înainte de fiecare Summit, în scopul ajungerii la un punct de vedere comun care să fie prezentat opiniei publice. Sigur, dânsul are o problemă evidentă de comunicare provocată de imposibilitatea de a susţine un dialog personal cu colegii europeni în acele discuţii discrete care au loc în afara prezenţei traducătorilor.
La fel, tăcere completă din partea socialiştilor români în ce priveşte participarea miniştrilor la lucrările celorlalte reuniuni de nivel înalt ce replică formatul Consiliului pe diferite domenii, iarăşi ocazie pentru miniştrii de resort să-şi coordoneze poziţiile de negociere în forumurile europene. În fine, ruperea asta nefirească a socialiştilor noştri de Partidul Socialist European (PES) are ca efect direct lipsa tematicilor propuse de PES de pe agenda oricăruia dintre congresele sau reuniunile oficiale ale socialiştilor noştri, cu agenda lor care nu răspunde decât certurilor şi scandalurilor interne. Şi, mai nou, bătăliilor fratricide care, fiindcă veni vorba, răsună extrem de neplăcut în familia socialiştilor europeni. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Soarta rectificării bugetare este sub semnul întrebării după ce preşedintele Klaus Iohannis a suspendat marţi şedinţa CSAT unde urma să fie aprobate bugetele instituţiilor din apărare şi servicii secrete. Ministrul finanţelor Eugen Teodorovici spune că rectificarea bugetară se va face şi fără avizul CAST pentru că orice întârziere în adoptarea ordonanţei de rectificare va avea efecte negative asupra asigurării salariilor, a investiţiilor şi a compensaţiilor asigurate pentru fermierii afectaţi de pesta porcină. Bugetul rectificat prevede venituri suplimentare de 8,8 miliarde de lei şi cheltuieli în plus de 9,9 miliarde de lei.
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut guvernului să vină cu un nou proiect de rectificare după ce a acuzat ceea ce a numit „tăieri inexplicabile“ de fonduri de la instituţiile din zona securităţii naţionale. SRI pierde, de pildă, la rectificare, 110 milioane de lei, însemnând 4,7% din bugetul de 2,3 miliarde de lei al instituţiei.
Ministrul finanţelor susţine însă că orice întârziere a rectificării va avea efecte negative asupra asigurării salariilor, a investiţiilor şi a compensaţiilor asigurate pentru fermierii afectaţi de pesta porcină: „Guvernul are obligaţia de a cere şi nu de a aştepta un aviz din partea CSAT“.
Cum arată noul buget
În proiectul de rectificare, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate că vor fi în 2018 cu 8,8 miliarde de lei mai mari decât în programul iniţial (287,5 mld. lei), în vreme ce cheltuielile vor fi cu 9,9 miliarde de lei mai mari (314,5 mld. lei, în varianta iniţială de buget), potrivit unei variante de rectificare bugetară publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe. Deficitul bugetar ar urma să crească cu 1,8 miliarde de lei faţă de ţinta iniţială de 27 mld. lei, rămânând însă la sub 3% din PIB, ca urmare a reevaluării Produsului Intern Brut. O variantă de proiect publicată în august prevedea că veniturile bugetului general consolidat se majorează cu 5,9 miliarde de lei, iar cheltuielile, cu 7 miliarde de lei, cu menţinerea ţintei de deficit de 2,97% din PIB. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
In Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a procedat la o remaniere guvernamentală. În locul lui Nicolas Hulot, care a demisionat din postul de ministru al tranziţiei ecologice, a fost numit François de Rugy, preşedinte al Adunării Naţionale Franceze. Iar în postul de ministrul al Sporturilor a fost numită fosta campionă de nataţie, Roxana Mărăcineanu.
Numirea Roxanei Mărăcineanu în guvernul de la Paris este fără îndoială o plăcută surpriză în primul rînd pentru români. Roxana Mărăcineanu o înlocuieşte pe Laura Flessel, care şi-a anunţat plecarea chiar azi, din motive personale. In vîrstă de 43 de ani, Roxana Mărăcineanu s-a născut la Bucureşti şi iniţial a vrut să devină gimnastă. Destinul a vrut însă altfel, pentru că la vîrsta de 9 ani, în 1984, familia sa s-a instalat în Franţa unde a cerut azil politic.
Devenită sportivă de mare clasă, Roxana s-a remarcat pe plan internaţional în diverse competiţii de nataţie ca sportivă franceză, dar nimeni nu a uitat care este originea ei, iar simpatia românilor a susţinut-o la fel de mult ca şi cea a francezilor. Ea a devenit vice-campioană la Jocurile olimpice de la Sydney din 2000. Ea a strălucit şi în contextul altor competiţii. Astfel, ea a fost prima sportivă franceză campioană mondială la nataţie cîştigînd proba de 200 de metri spate la mondialele de nataţie din 1998 de la Peth din Australia.
După cariera sa sportivă ea a ocupat timp de mai mulţi ani un post de consultantă a postului de radio Europe 1 precum şi în cadrul grupului France Télévisions. (Mai multe detalii AICI)
