EXIT - POLL CURS - Avangarde: Duminică, ora 23:00. Au mai ramas VEZI AICI
 
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cum se implică sindicatele în lupta politică - ANALIZA

sindicate
Sindicatele fac parte din categoria grupurilor de interese și sunt considerate organisme al căror obiectiv esențial îl constituie dobândirea de avantaje materiale sau protecția celor obținute deja. Raporturile sindicatelor cu partidele politice sunt exprimate pe față sau ocult, organizațiile politice fiind dependente de grupurile de interese și invers. Aceste organizații se constituie pe baza existenței unei comunități de interese sociale, economice și profesionale, iar influența lor nu este deloc de neglijat, ele reprezentând, cel puțin la nivel teoretic, parteneri sociali ai Guvernului, întrucât Executivul are obligația să consulte sindicatele când inițiază proiecte de acte normative ce privesc raporturile de muncă. În cazul în care membrii sindicatelor consideră că scopurile sau interesele pentru care aceste organisme au fost create nu pot fi atinse sau drepturile obținute anterior sunt pe cale de a fi încălcate, sindicatele se folosesc de mijloace specifice, precum negocierile, grevele, mediere, arbitraj sau conciliere, petiții sau demonstrații. În România însă, situația s-a schimbat complet: sindicatele, dirijate de cele mai multe ori de persoane cu interese politice sau financiare, reprezintă o importantă masă de vot, manipulată în funcție de apropierile existente între liderii lor și personalități politice. În special în preajma alegerilor, sindicatele au, teoretic, mult de câștigat, însă totul rămâne, de obicei, la nivel de promisiune. În timp ce angajații își cer drepturile salariale, mânați de șefii sindicatelor la proteste care afectează milioane de oameni, negocierile se poartă în spatele ușilor închise între oameni politici și liderii mișcărilor sindicale. O simplă analiză a averilor celor care au condus sau conduc sindicate, în paralel cu lefurile salariaților ale căror drepturi spun că le apără, arată că sindicatele din România acționează în favoarea șefilor, în detrimentul muncitorilor. Modelul german Mișcarea sindicală este, paradoxal, cel mai bine reprezentată în Germania, iar asta în ciuda faptului că multe voci susțin că Germania nu este nici pe departe o democrație. După al Doilea Război Mondial, numai în cadrul unei singure federații au fost create 16 sindicate industriale, iar gradul de sindicalizare la nivel național este de 40%. Pentru ca membrii unui sindicat să facă grevă este nevoie de un vot secret de 75%, iar acțiunile din timpul unui conflict de muncă sunt evaluate de o societate de avocatură, care realizează un audit economico-financiar, pentru a observa impactul pe care l-au avut protestele. Fondurile provenite din cotizațiile membrilor de sindicat sunt folosite pentru plata acestora în timpul grevelor și pentru consilierea lor, lucru neîntâlnit în România, unde banii ajung, de obicei, în firme controlate de liderii de sindicat. Potrivit sistemului de guvernanță german, muncitorii și sindicatele se implică în deciziile manageriale. Mai mult, în companiile cu peste 2.000 de angajați, consiliul de supraveghere este compus din reprezentanți ai sindicatelor și ai personalului angajat, alături de acționari. Sindicatele din Germania acționează pentru toți salariații, iar activitățile sindicale sunt organizate pe ramuri industriale. Cel mai important sindicat din Germania este IG Metall, care are o putere extraordinară: printr-un protest ce durează mai mult de trei zile, IG Metall poate doborî guvernul. Rădoi și panica de la Metrou Ion Rădoi, unul dintre cei mai longevivi sindicaliști ai țării, fost parlamentar și șeful Uniunii Sindicatelor Libere de la Metrou (USLM), a devenit celebru prin panica pe care o stârnește în rândul bucureștenilor, atunci când decide oprirea metroului. Însă, activitatea lui sindicală se îmbină armonios cu activitatea de om de afaceri, în special prin prisma firmei Sindomet Servcom SRL - deținută de USLM -, în ale cărei conturi ajung sume importante, obținute prin practici mai mult sau mai puțin ortodoxe. De exemplu, în urmă cu câțiva ani, Ion Rădoi a fost pionul principal într-un scandal, după ce Metrorex a semnat un contract cu firma Sindomet, prin care aceasta din urmă putea să închirieze spațiile publicitare și comerciale de la metrou, câștigând astfel peste două milioane de euro pe an. Aparent, potrivit contractului, chiria avea prețuri modice, de circa opt euro pe metru pătrat, în realitate însă prețurile practicate fiind și de șase ori mai mari. Astfel, Sindomet primea circa 70-75% din banii proveniți din închirieri, în timp ce Metrorex-ului îi revenea un procent de sub 30% din sutele de mii de euro încasate. Presa a relatat că Ion Rădoi a putut desfășura această afacere cu girul fostului ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, și al ex-directorului Metrorex, Gabriel Mocanu, care i-au favorizat sindicalistului business-ul pe zece ani. Când Radu Berceanu a dat publicității astfel de contracte, Ion Rădoi a declanșat greva generală la metrou, iar Capitala a fost paralizată ore întregi. Alte 200.000 de euro sunt încasate de Sindomet din cotizațiile lunare ale angajaților, într-un mod pe care directorul Metrorex, Aurel Radu, l-a caracterizat ca fiind abuziv. Practic, Metrorex virează lunar zeci de mii de euro în conturile Sindomet Servcom, bani proveniți din cei 2% pe care fiecare salariat are dreptul să-i direcționeze către orice fundație sau asociație. Însă, „grație" unui contract colectiv de muncă, acești bani intră practic în conturile firmei controlate de Rădoi. În schimb, salariații Metrorex se bucură, cel puțin la nivel declarativ, de concedii la un hotel din Bușteni, deținut de companie. În 2010, când cadrele didactice au făcut grevă, Ion Rădoi a mobilizat angajații Metrorex, iar timp de șapte ore Capitala a fost paralizată, pentru că metroul nu a funcționat. Surprinzător este însă că în ziua în care a avut loc greva de la Metrorex, profesorii se întorseseră la catedre, pentru a se putea desfășura examenul de Bacalaureat. Însă tocmai acest protest al angajaților de la metrou era să pună în pericol Bacalaureatul, pentru că elevii au ajuns cu greu la școli. Șef de sindicat, condamnat la opt ani Maricel Păcuraru, fostul președinte al Federației Sindicatelor din Poștă și Comunicații, a fost condamnat la opt ani de închisoare în dosarul devalizării Poștei Române, alături de fostul director al instituției, Mihai Toader. Însă, după o decizie surprinzătoare a instanței de judecată, dosarul a fost trimis spre rejudecare, pe motiv că magistratul care a dat sentința nu era specializat în judecarea cauzelor de corupție. De-a lungul timpului, numele lui Păcuraru a fost implicat în numeroase scandaluri și acuzații, precum devalizarea Băncii Internaționale a Religiilor și Băncii Dacia Felix, patronatul unui trust media important, sau escrocherii în defavoarea Sidex sau Petrom. Totodată, Păcuraru, împreună cu mai mulți sindicaliști și persoane din conducerea Poștei Române, au înființat firma SC Postcom SA, prin care s-a încercat, potrivit anchetatorilor, devalizarea Poștei Române. Maricel Păcuraru s-a implicat și în politică, prin înfințarea partidului Blocul Național Democrat (BND), transformat în Uniunea Creștin Socială. BND, condus de Florin Bejan, Dan Mihai Toader și Radu Munteanu, a participat la alegerile din 2004, pentru care a încheiat un protocol cu Blocul Național Sindical, condus de Dumitru Costin, și cu Partidul România Mare. Procurorii DNA au susținut că BND era în mare parte format din membri de sindicat, iar Păcuraru se baza pe voturile aduse de aceștia, familiile și apropiații lor. BND a obținut cinci mandate de deputați - două dintre ele fiind ocupate de liderii sindicali Costel Ovidenie (fost președinte al Federației Sindicatelor din Poștă și Comunicații) și Olguța Cocrea (fost vice-președinte al aceluiași sindicat) - ,doi secretari de stat și funcția de director general al Poștei, în persoana lui Dan Toader. Corina Păcuraru, fosta soție a lui Maricel Păcuraru, deține firma Perfect Tour, care, în perioada 2011-2013 a fost agenția de turism care a încheiat cele mai multe contracte cu statul. Jumătate dintre cele 82 de contracte obținute în intervalul menționat au fost acordate prin negociere directă, fără anunț de participare, iar cealaltă jumătate prin licitație deschisă. „Boss-ul" polițiștilor, nepotul lui Marica Actualul președinte al Federației Naționale a Sindicatelor Bugetarilor Sed Lex, Vasile Marica a condus și alte sindicate, precum Sindicatul Național Vamal Unirea, Uniunea Sindicatelor Funcționarilor Publici din România și Federația Națională a Sindicatelor din Finanțe. Șeful sindicatului „oamenilor legii" a fost vizat de numeroase anchete, una dintre cele mai puțin obișnuite fiind cea privind falsificarea diplomei de absolvire. Inițial, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale față de Marica, însă, ulterior, cazul a fost redeschis. Vasile Marica este nepotul lui Dumitru Marica, fostul șef al Vămii Focșani, condamnat pentru contrabandă, alături de omul de afaceri Vasile Gheroghe, alias Gigi Kent, fiind apoi grațiați prin decret. Presa a relatat că Vasile Marica este un apropiat al lui Mihai Iacob, fostul patron al ziarului Curentul, publicație pe care Marica o folosea ca mijloc de informare a opiniei publice în legătură cu activitatea sindicaliștilor din Finanțe. Totodată, Marica și Iacob au fost legați și în afaceri, prin mai multe companii patronate de apropiați ai lui Mihai Iacob, care aveau încheiate contracte cu ziarul amintit anterior. O altă persoană apropiată lui Marica este Ioan Niculae, prin prisma faptului că fiul lui Marica a fost asociatul lui Niculae, iar Dumitru Marica, angajatul unei companii controlată de „magnatul tutunului". Liderul Pro Lex, cercetat penal Vasile Lincu, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, este subiectul unui dosar penal, alături de alți doi lideri ai aceluiași sindicat, fiind cercetați pentru delapidare cu consecințe extrem de grave în formă continuată și fals intelectual, frauda ridicându-se la circa 12 miliarde de lei vechi. Însă nici activitatea lui Lincu în calitate de director al Direcției Resurse Umane, Organizare Generală și învățământ din Autoritatea Națională a Vămilor nu a fost în deplină legalitate, potrivit relatărilor din presă. În 2011, după ce s-a aflat că Lincu este cercetat penal, liderul de sindicat a recurs la o modalitate prin care să direcționeze opinia publică asupra corupției din vămi, remițând un comunicat de presă în care relata „schema logică a persoanelor implicate în sistemul piramidal". După ce a ținut prima pagină a ziarelor cu jocul său de-a „tabla de șah" privind corupția din vămi, chiar în ziua în care colegii săi, polițiștii, au descins acasă la Lincu, liderul de sindicat a precizat că „regina" ar fi un lider PDL. UPDATE - 
"Ca o precizare, subsemnatul si sindicatul am fost verificati de ANI, ANAF, Garda Financiara, s-au efectuat doua expertize contabile platite de stat cu 10.000 euro (verificand toata activitatea contabila pe doi ani), expertiza informatica, perchezitie domiciliara televizata, perchezitie la sediul sindicatului, etc. Toate controalele si dosarele penale s-au finalizat cu clasarea.
In Romania, nu toti care sesizeaza ilegalitati sunt corupti, mai sunt si cazuri in care oamenii chiar spun adevarul si sistemul reactioneaza pentru a le inchide gura.
Sorin Blejnar m-a dat in judecata pentru declaratiile pe care le-am facut, insa instanta a constatat ca am probat cele afirmat si i-a respins actiunea."
Sustine Vasile Lincu într-un drept la replică remis redacției  + o Rezoluție a Parchetului General
Dumitru Costin, venit de 240.000 de lei Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), a avut, până de curând, şase surse de venit, care însumau circa 240.000 de lei. Astfel, Costin a fost plătit de BNS, Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Nonamatori, CNAS, Realitatea Media şi Comitetul Executiv al FRF - din care a demisionat anul trecut. Costin este unul dintre cei mai vocali șefi de sindicat împotriva măsurilor sau intențiilor guvernamentale, precum legea insolvenței, introducerea cotei unice, majorarea salariilor bugetare. Pe de altă parte, Costin s-a afișat alături de lideri politici, în diverse programe, precum „Caravana Carierei", în cadrul căruia a mers lângă prefectul de Botoșani, Costică Macaleți în mai multe județe din România. Liderul BNS a fost acuzat de colegii săi, sindicaliștii, că ar avea acces la fonduri europene din care obține profituri importante, acesta fiind motivul pentru care nu s-a alăturat mai multor proteste organizate de bugetari, ci, din contră, a criticat acțiunile acestora. Condescu, cel mai bine plătit sindicalist din Oltenia Marin Condescu a fost, de curând, demis din fruntea Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia, după ce a pierdut și șefia clubului Pandurii. Condescu este urmărit penal pentru comiterea în formă continuată a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani în formă continuată, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Cât timp Condescu a fost la „cârma" Federației Naționale Mine Energie, parte a Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia, organizația a obținut cei mai mulți bani proveniți din cotizațiile lunare de 1 sau 2% ale tuturor salariaților din cadrul Complexului Energetic Oltenia, respectiv circa 700 de milioane de lei vechi, bani încasați lunar. Condescu a fost cel mai bine plătit lider de sindicat din CE Oltenia, încasând un salariu lunar de 8.876 de lei. Liderii de sindicat, în vizorul ANI Averile liderilor de sindicat, dar mai ales, modul în care acestea au fost dobândite, au făcut inclusiv obiectul unei anchete făcute de inspectorii de integritate, și asta în special din cauza faptului că unii dintre ei și-au declarat câștiguri lunare de mii de euro, în timp ce au sute de mii de euro în conturi bancare. Vestea că Agenția Națională de Integritate efectuează un astfel de control i-a nemulțumit pe cei 14 lideri de sindicat luați în vizor, care au acuzat „comenzi politice" și „încercări de manipulare a opiniei publice". Presa a dezvăluit anumite neconcordanțe între averile declarate oficial de liderii de sindicat și bunurile și imobilele care le-ar aparține de fapt. Spre exemplu, Dumitru Costin, președintele BNS, a fost acuzat că nu și-ar fi declarat un automobil, Vasile Marica, președintele Sed Lex, a fost acuzat chiar de un fost șef de vamă că ar fi primit lunar câte 2.500 de euro drept taxă de protecție, iar Marian Gruia, președintele SNPPC, deși este acționar la SIF Transilvania, a susținut că nu știe numărul și valoarea acțiunilor. Pe lângă liderii de sindicat prezentați mai sus, în vizorul inspectorilor de integritate au mai intrat: Ion Rădoi - președintele USLM -, Bogdan Hossu - președintele Cartel Alfa -, Vasile Lincu - preşedintele Pro Lex , Ion Popescu - preşedintele CNS Meridian - Ion Albu - preşedinte executiv CNS Meridian - Gheorghe Isvoranu - preşedintele Federaţiei Spiru Haret -, Sorin Dumitraşcu - preşedintele FSAN Penitenciarelor -, Anton Hadăr - preşedintele fundaţiei Alma Mater - și Liviu Luca - preşedintele FSL Petrom. sursa: preluare Ziua News

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.