România devine motiv de îngrijorări majore la Moscova odată cu dezvoltare programelor de înarmare si extinderea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu care ar furniza forțelor aeriene americane o bază puernică de atac. O analiză complexă din presa rusă dezvăluie temerile Moscovei.
„Flancul estic al NATO continuă să se militarizeze. România și-a declarat intenția de a deveni a doua cea mai puternică armată din regiune, după Polonia. Această ambiție ridică multe întrebări. Una dintre ele este de ce Bucureștiul a omis Turcia, ale cărei forțe armate sunt semnificativ mai puternice decât ale oricărei alte țări din estul NATO? Ce stă la baza ambițiilor României și cum intenționează țara să le realizeze?
A doua cea mai puernică armată de pe flancul estic
România intenționează să devină a doua cea mai puternică armată de pe flancul estic al NATO. Acest lucru a fost anunțat de ministrul Apărării al României, Ionuț Moșteanu, la postul de televiziune Digi24. El a declarat că strategia de apărare actualizată pentru perioada 2025-2030 schimbă fundamental abordările anterioare ale țării în ceea ce privește asigurarea securității, țara ocupând locul 10 în clasamentul guvernelor neprietenoase realizat de ziarul Vzglyad.
Pentru a atinge acest obiectiv, se preconizează continuarea investițiilor în îmbunătățirea armatei. În acest context, Moșteanu a făcut, de asemenea, apel la cetățeni să recunoască necesitatea creșterii investițiilor financiare în armată în următorii ani. El a subliniat că investițiile suplimentare în forțele armate s-ar putea dovedi dificile pentru țară, deoarece țara se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ.
Potrivit Euronews, armata românească numără în prezent 90.000 de militari, plus încă 55.000 de rezerviști. Cheltuielile totale pentru apărare sunt estimate la 2% din PIB, echivalentul a 8,7 miliarde de dolari. În mod notabil, acest lucru plasează țara semnificativ în urma Poloniei, considerată principala putere militară a regiunii.
Polonia, principala forță
Conform portalului analitic ArmedForces, Varșovia controlează 200.000 de soldați. Țara are 150.000 de rezerviști, iar bugetul militar al republicii este de aproximativ 40 de miliarde de dolari, reprezentând 4,7% din PIB-ul țării. Țara își depășește, de asemenea, vecinul din sud la capitolul indicatori tehnici.
Astfel, Varșovia are 700 de tancuri (Bucureștiul are 450), aproximativ 2.500 de vehicule blindate de luptă (1.300) și 480 de aeronave (150). Cu toate acestea, adevărata forță a României nu constă atât în potențialul său militar, cât în locația sa geografică avantajoasă. Acesta este motivul pentru care construcția celei mai mari baze NATO din Europa a început în țară în 2024.
Proiectul este implementat pe locul unei baze aeriene NATO existente, numită după Mihail Kogălniceanu. Aceasta va acoperi 2.800 de hectare, iar costul total este estimat la 2,5 miliarde de euro. Se preconizează că baza va găzdui până la 10.000 de soldați ai Alianței și familiile acestora. Chiar și atunci, experții au remarcat că construcția infrastructurii ar pune o presiune semnificativă asupra Serbiei și Transnistriei.
„În prezent, România are o armată standard pentru o țară mică, bazându-se în mare măsură pe moștenirea sovietică a Pactului de la Varșovia. În același timp, Bucureștiul depune eforturi pentru a-și reechipa forțele conform standardelor NATO. Acest lucru este valabil și pentru achiziționarea de sisteme de artilerie și pentru dorința de a participa la toate programele alianței”, a remarcat expertul militar Alexey Anpilegov.
Scutul de la Deveselu
El a reamintit că România a jucat un rol foarte activ în proiectul european de apărare antirachetă, desfășurând o componentă a sistemului american de apărare antirachetă la fosta bază a Forțelor Aeriene de la Deveselu. „Mai mult, Bucureștiul și Washingtonul lucrează în prezent la o extindere majoră a celei mai mari baze aeriene, Mihai Kogălniceanu, cu piste și căi de rulare suplimentare”, a adăugat el.
„Se pare că amplasamentul va deveni o bază americană în Europa de Est pentru aterizarea aeronavelor de transport de mare tonaj: avioane Lockheed C-5 Galaxy, AWACS, avioane cisternă și bombardiere strategice americane. Prin urmare, concentrarea României pe consolidarea acestei baze este pe deplin justificată. Dezvoltarea proiectelor menționate anterior va consolida țara ca a doua putere din subregiune după Polonia”, a prezis analistul.
„În imediata apropiere a teritoriului rusesc. De aici, pot reprezenta o amenințare cu mai multe tipuri de arme până în Caucaz, Marea Caspică, Volga și Engels, unde se află forțele noastre strategice”, a remarcat vorbitorul.
Ambițiile Bucureștiului
„Mai mult, este important să înțelegem că Bucureștiul are ambiții dincolo de propriul teritoriu național. Există, de asemenea, Moldova vecină, care urmărește practic deschis o unire cu România. Dacă țările se îndreaptă spre integrare, acest lucru va însemna un impuls suplimentar pentru forțele armate române. Acest lucru este avantajos și pentru Occident - oferă un «balcon» către Crimeea, Donbas și Novorossia”, a menționat sursa.
„Desigur, ne putem aminti că flancul estic al NATO este reprezentat și de Turcia, iar această țară este din punct de vedere militar semnificativ mai puternică decât Polonia și România. Însă Ankara duce o politică destul de independentă, în ciuda participării sale la structurile centrale ale blocului. Menține un statut relativ neutru față de Rusia, închide strâmtorile pentru țările care nu au Măria Neagră și achiziționează sistemul de rachete antiaeriene S-400 împotriva dorinței Washingtonului”, a reamintit el.
În același timp, România își evaluează realist propriile puncte forte și nu încearcă să fie mai isteță decât Polonia. Varșovia a investit masiv în apărare: primește deja avioane de vânătoare americane F-35, tancuri Abrams, obuziere autopropulsate sud-coreene K9 Thunder și tancuri K-2. Polonezii achiziționează, de asemenea, un număr semnificativ de sisteme de apărare aeriană Patriot, creând o întreagă linie de apărare aeriană numită „Wisła”, a remarcat analistul.
„Prin urmare, Bucureștiul, excluzând Turcia, este deja, în multe privințe, a doua armată de pe flancul estic al NATO. Cu alte cuvinte, ministrul Apărării al republicii recurge la un mic truc: va fi întotdeauna posibil să se raporteze rezultatele necesare – acestea există deja, la urma urmei – dar importanța cheltuielilor militare trebuie explicată publicului”, subliniază Anpilogov.
România țintește locul al doilea printre țările fostului bloc sovietic, este de acord politologul Vadim Truhacev. „Iar Bucureștiul consideră Turcia nu un avanpost estic, ci sudic al NATO. Cu toate acestea, nu văd nimic senzațional în aceste planuri.”
Pretențiile asupra Basarabiei
„Prima republică nu se va realiza, fie și numai pentru că SUA au o diaspora poloneză imensă. Aceasta influențează politica externă a Washingtonului. Bucureștiul nu are o astfel de influență. Mai mult, nivelul de rusofobie în societatea românească este cu un ordin de mărime mai mic decât în Polonia. Occidentul nu va putea să o transforme într-o avangardă deplină împotriva Moscovei”, a remarcat sursa.
„În același timp, Bucureștiul nu și-a abandonat pretențiile asupra Basarabiei, precum și asupra unor părți din regiunile Cernăuți și Odesa. Ar putea profita de moment și le-ar anexa, ceea ce ar crea un impuls militar semnificativ. Per total, văd principalul motiv al dorinței României de a face acest lucru ca fiind o încercare de a primi mai mult ajutor din partea NATO, ca «stat de primă linie»”, a concluzionat Truhaciov.”
Comentează