Premium
România este țara în care are un reprezentant pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, dar ignoră cererile SUA, ale UE și altor organisme internaționale de a nominaliza și unul pentru libertatea religioasă.
Deputatul Alexandru Muraru, reprezentant al României pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei, frate geamăn al consilierului prezidențial Andrei Muraru, a declarat, după pronunțarea sentinței privind condamnarea lui Vasile Zărnescu pentru săvârșirea infracțiunii de negare a holocaustului, prev. de art. 6 alin. 1 din O.U.G. 31/2002, cu aplic. art. 5 din Codul penal, că ”prima condamnare în România pentru negarea Holocaustului este un mesaj foarte puternic al justiției, un îndemn ferm la respectarea legii, este o probă pe care justiția o trece, în sfârșit, după ce numeroase astfel de cazuri, investigate de parchete, s-au finalizat fără rezultat.”
Citește și: Documentul scăpat din interior! ‘Mizele ascunse’ ale lui Clotilde Armand
Ce semnificația are mandatul de reprezentant al Guvernului României pentru combaterea antisemitismului și xenofobiei
Premierul Florin Cîțu l-a numit, pe 28 ianuarie 2020, pe Alexandru Muraru drept Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei. Postul este unul neremunerat, iar înființarea sa a fost cerută de structurile UE la fel ca postul de reprezentant pentru promovarea libertății religioase.
Potrivit fișei postului, Muraru îl va asista, consilia și îl va reprezenta pe premierul Cîțu cu expertiză în elaborarea, coordonarea și dezvoltarea politicilor memoriei, prevenirea și combaterea antisemitismului, a xenofobiei, extremismului și a altor forme de intoleranță, discurs instigator la ură și violență simbolică.
Citește și: Codrin Ștefănescu vrea susținere totală pentru Liviu Dragnea: Este foarte important pentru el să-i scrieți!
De asemenea, el poate iniția și sprijini acțiuni, inițiative și politici „menite să sporească gradul de conștientizare și să încurajeze o cultură a memoriei pe principii democratice, pe adevăr și responsabilitate civică”. De asemenea, Departamentul de Stat al SUA scria în raportul dedicat anului 2019 libertății religioase în România că ambasadorul pe libertate religioasă al SUA, Sam Brownback, a început în mai 2019 discuții pentru o „colaborare mai accentuată, incluzând aici și înființarea reprezentantului pentru libertate religioasă în România”.
Din această postură, Alexandru Muraru va gestiona relația cu autoritățile centrale și locale relevante, cu organismele internaționale cu atribuții în domeniu, care țin de: problematica politicilor memoriei, prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, extremismului a discursului instigator la ură și a altor forme de discriminare, intoleranță și violență politică sau simbolică. El va fi reprezentant al guvernului în relația cu organisme similare din SUA și Uniunea Europeană iar înființarea acestui post se înscrie în recomandările și rezoluțiile Consiliului UE, Comisiei Europene și Parlamentului European în domeniu.
Citește și: Prima reacție adversă a unei persoane vaccinate anti-Covid, în România! I-a paralizat temporar fața
Dacă România are un Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, țara noastră nu și-a stabilit unul la fel de important pentru a libertatea religioasă.
În același mod, reprezentantul pentru promovarea libertății religioase ar fi trebuit să intensifice colaborarea cu SUA, UE, să dezvolte programe și cursuri în domeniul libertății religioase, iar postul se înscrie în recomandările și rezoluțiile Comisiei Europene și Parlamentului European.
La fel ca în cazul mandatului lui Alexandru Moraru, poziția pentru promovarea libertății religioase există deja în alte state din Europa, în Statele Unite ale Americii sau în interiorul organizațiilor internaționale.
De ani de zile, Guvernul României nu numește un reprezentant pentru promovarea libertății religioase, deși acest mandat este solicitat de Departamentul de Stat al SUA, Uniunea Europeană și a fost creat deja în peste jumătate din statele membre ale Uniunii Europene.
Citește și: Cutremur în PNL, după ‘Marea Negociere’ a prefecților! Solicitare către Ludovic Orban și Florin Cîțu
În tot acest context, se ridică întrebarea: de ce pentru Guvernul României libertatea religioasă nu trebuie promovată, iar combaterea antisemitismului și xenofobiei, da?
Referitor la înființarea mandatului de reprezentant pentru promovarea libertății religioase, secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi, răspundea senin la o interpelare parlamentară în data de 30 octombrie 2020 că „nu există nicio recomandare privind înființarea de către România a unui post de reprezentant național pentru promovarea libertății religioase”. Fie Opaschi minte deliberat, fie omite în mod intenționat acest subiect doar pentru că este de interes pentru SUA și UE.
Citește și: Documentul scăpat din interior! ‘Mizele ascunse’ ale lui Clotilde Armand
Cătălin Raiu, membru al panelului de experți pe libertate religiaosă la OSCE, scria în iunie 2020: ”In anul 2019 tara noastra a primit vizita ambasadorului pentru libertate religioasa Samuel Brownback, prima vizita a unui astfel de diplomat in Romania, tara aflata la confluenta mai multor interese geopolitice. Vizita reputatului diplomat a avut scopul de a sensibiliza oficialitatile noastre sa se alature modelului occidental al libertatii religioase in detrimentul intereselor rusesti din regiune prin actiuni si gesturi concrete, nematerializate pana in prezent. Una dintre acestea, mentionata explicit de raport este importanta unei cooperari cat mai stranse cu Departamentul de Stat si UE prin infiintarea mandatului de reprezentant pentru promovarea libertatii religioase (Special Envoy for FoRB) pe modelul reprezentarii nationale pentru combaterea antisemitismului. In prezent, Romania este membra a International Holocaust Remembrance Alliance, dar nu si a International Religious Freedom Alliance.
Citește și: Codrin Ștefănescu vrea susținere totală pentru Liviu Dragnea: Este foarte important pentru el să-i scrieți!
Mandatul deja creat la nivelul SUA, Comisiei Europene, a majoritatii tarilor membre UE si a altor state democratice are un rol mixt: pe de o parte, un rol de expertiza prin schimb de cunoastere si activitati comune pe domeniul libertatii religioase (exemplu: standarde internationale si bune practici care sa afecteze cat mai putin libertatea religioasa in timpul pandemiei), iar pe de alta parte, un rol diplomatic de promovare a modelului national al libertatii religioase, relatiei stat-culte si resurselor democratice generate de viata religioasa.”.
Citește și: Prima reacție adversă a unei persoane vaccinate anti-Covid, în România! I-a paralizat temporar fața .
