Premium
Am luat act de decizia, în primă instanță, a Judecătoriei Sectorului 3 București privind condamnarea dlui Vasile Zărnescu pentru săvârșirea infracțiunii de negare a holocaustului, prev. de art. 6 alin. 1 din O.U.G. 31/2002, cu aplic. art. 5 din Codul penal.
Prima condamnare în România pentru negarea Holocaustului este un mesaj foarte puternic al justiției, un îndemn ferm la respectarea legii, este o probă pe care justiția o trece, în sfârșit, după ce numeroase astfel de cazuri, investigate de parchete, s-au finalizat fără rezultat.
Este, în același timp, un semnal de alarmă important către instituțiile statului, că fenomenul antisemitismului este prezent și că acesta trebuie combătut cu fermitate, cu toate instrumentele instituționale existente.
Citește și: Documentul scăpat din interior! ‘Mizele ascunse’ ale lui Clotilde Armand
Motivate de prejudecăți, de ură, aceste acte de negare a Holocaustului pun de fapt la îndoială principiile drepturilor omului precum nediscriminarea și dreptul la demnitate. Acceptarea sau ignorarea lor sunt atitudini incompatibile cu angajamentele și principiile pe care statele democratice și instituțiile lor s-au construit și există.
Deși România a fost între țările care au adoptat (2016) rezoluția cadru cu privire la crearea unei definiții universale de lucru pentru antisemitism și a inclus-o în legislația națională încă din 2018 (prin Legea nr 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, care stabilește pedepse de la 3 luni până la 10 ani pentru infracțiuni de la promovarea în mod public a unor idei, concepții sau doctrine antisemite, până la constituirea de organizații antisemite sau aderarea la acestea), există un număr important de cauze pe care instituțiile statului nu le-au soluționat.
Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a arătat că, în cazul României, deși incidentele antisemite au avut o creștere importantă în perioada 2008-2018, unitățile de poliție sau parchet nu au soluționat cazurile. Această problematică a fost dezbătută în ultimii ani de organisme internaționale.
Cauzele acestei situații des întâlnite de specialiști sunt lipsa cunoașterii jurisprudenței în materie, lipsa pregătirii și a training-urilor de specialitate pentru polițiști sau magistrați în materia cadrului legislativ privind combaterea antisemitismului.
În îndeplinirea mandatului meu, de reprezentant Special al Guvernului, voi acționa în sensul promovării și susținerii de măsuri legislative și administrative, astfel încât cei însărcinați cu apărarea legii să cunoască și să-și însușească practici și modele europene relevante pentru a crea proceduri operaționale, pentru a colecta date (modalitatea de a le înregistra și de a răspunde la ele) și, în definitiv, pentru a consolida capacitatea de înțelegere a trăsăturilor specifice infracțiunilor de ură cu caracter antisemit și negare a Holocaustului la nivelul funcționarilor și a aparatului de stat însărcinat cu aplicarea legii (polițiști judiciari, procurori, magistrați).
