DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cum trebuie să mâncăm în 2021? Sfaturile unui nutriționist

REUTERS
carne de pui, mancare

Trăim pe fugă, dezordonat, mâncăm de plăcere, mult de sărbători, doar un pic înainte de vacanţa de vară, uneori ne înfometăm sau ţinem diete fulger, fără a considera că avem nevoie de sfaturile specialiştilor. Peste toate acestea s-a suprapus pandemia de Covid-19, care a adus şi mai mult stres sau anxietate, însă şi veşti bune, timide poate, despre felul în care conştientizăm că trebuie să ne cunoaştem organismul mai bine. Nutriţionistul Radu Ababi, din Cluj-Napoca, a vorbit pentru News.ro despre toate acestea, dar şi despre munca sa cu pacienţi suferinzi de diabet, cancer, boli cardiovasculare, metabolice sau ortopedice, precum şi cu copiii. Şi pandemia a afectat percepţia românilor faţă de nutriţie. ”Contează să fii echilibrat, să îţi cunoşti corpul, mâncatul să fie 70% sănătate şi 30 % plăcere!”, spune nutriţionistul.

Radu Ababi are doar 29 de ani şi activează din 2017 la o clinică din Cluj-Napoca, axată pe chiropractică şi nutriţie. A absolvit Nutriţie şi Dietetică la Facultatea de Medicină din cadrul UMF Târgu Mureş, în 2015, iar încă doi ani a urmat un master în Nutriţie Clinică şi Comunitară la aceeaşi instituţie de învăţământ. S-a angajat imediat la clinica clujeană, în urma unui interviu la care au fost peste 100 de candidaţi, iar până în prezent s-a ocupat, la cabinet sau prin consultaţii online, de aproximativ 1.500 de cazuri, cu o rată importantă de succes.

Încă o zi neagră, din punct de vedere al deceselor Covid, în Marea Britanie, 1.401: Numărul total al morților în Regat ajunge la 95.000!

Mirajul dietei cu supă de varză vs plan alimentar specializat şi menţinere

De foarte mulţi şi România a intrat în vârtejul curentului ”trebuie să arăt bine, indiferent de vârstă şi cu orice preţ”. O simplă căutare pe net ”dietă slăbire” oferă aproape două milioane de răspunsuri în 0.59 secunde. Absolut toată lumea se pricepe la diete şi dă sfaturi, ca şi la fotbal, politică, femei sau orice subiect la zi. Dacă mai accesăm şi reţelele sociale, devine clar că e nevoie de concediu.

Din milioane de informaţii însă, prea puţine sunt profesioniste, cu sfaturi care să înceapă simplu, ca pe prospectele medicamentelor: ”Adresaţi-vă medicului specialist”.

Radu Ababi este unul dintre ei, în pofida vârstei tinere, iar rata sa de succes este exemplificată şi de mesajele de mulţumire ale pacienţilor săi, trimise la clinica unde activează sau pe conturile sale din reţelele sociale. Pacienţii nu se sfiesc să pună fotografii cu ei, ”before and after”, să spună cât au slăbit, cât de bine se simt sau să facă recomandări. Sigur că are şi pacienţi care vor să slăbească pentru ”a arăta bine la vară”, dar sunt mai puţini decât cei cu afecţiuni serioase sau cei care şi-au dat seama că nu merge s-o ţină cu diete anuale, în urma cărora slăbesc 10 kilograme şi pun înapoi 15.

”Pe net există foarte multă informaţie care trebuie filtrată, iar oamenii, din păcate, nu au cunoştinţele necesare pentru a face asta. E plin de diete care promit mult, dar majoritatea nu sunt echilibrate, nu oferă micro şi macronutrienţi, nu oferă tot ce are nevoie corpul nostru. Iei dieta de pe net, slăbeşti prin înfometare, dar nu e OK. Corpul nostru nu funcţionează doar cu supă de varză, carne sau sucuri, pentru că pe termen lung e dezechilibrat. Mirajul acela cu slăbire de 8 kilograme slăbire în câteva săptămâni, când de fapt pui înapoi totul sau chiar mai mult, e doar un miraj. Ideea este să nu modifici stilul de viaţă al pacientului, ci să vii în completare, să structurezi alimentaţia, să-l ajuţi să-şi cunoască organismul. Trebuie alimentaţie diversificată”, consideră Radu Ababi.

Românii mănâncă tot ce este mai nou. Ba japonez, ba italian, ba cu influenţe indiene, ba nordice, dietele nu se lasă nici ele mai prejos şi includ toate variantele posibile cu ”rezultate garantate”. Nutriţionistul din Cluj-Napoca spune că nu e nicio problemă ca oamenii să guste, să încerce orice fel de gastronomie, însă corpul nostru nu este obişnuit şi e dificil pe termen lung.

”Lumea implementeză orice pentru că vede la TV, poate o vedetă recomandă sau pur şi simplu vrea să iasă din monotonie, dar oamenii tot revin la meniul tradiţional. Dacă ai crescut cu măr, pară, nucă, n-o să mănânci dintr-o dată doar mango, fructul pasiunii sau kiwi. Nu o poţi face pe termen lung, mai ales ca dietă, decât dacă forţezi. Nu trebuie să se sperie nimeni de nutriţionist şi un program personalizat, aşa cum am şi eu, nu trebuie să creadă că nu va mai fi voie cu pâine, paste, grătare dacă vor sau alte alimente favorite. Nu aşa se gândeşte o dietă profesionistă, ci ca o mică schimbare în comportament, pentru că după 30 de ani de carne cu cartofi pai nu vei trece cu succes la cartofi mov sau gastronomie moleculară”.

”Nutriţia e foarte importantă în tratamentul cancerului, zahărul, de exemplu, hrăneşte celula canceroasă”

Între pacienţii cu care lucrează Radu Ababi se numără şi cei cu anumite tipuri de cancer. Cam 10% sunt pacienţi cu cancer, iar acestora li se adaugă încă circa 15% care au suferit de cancer şi au conştientizat apoi importanţa nutriţiei, spune el.

”Nutriţia e foarte importantă în tratamentul cancerului, la noi e o mare greşeală că nu se combină tratamentul afecţiunii cu nutriţia. Cam 90% din pacienţii cu cancer care ajung la mine susţin că medicul curant le-a spus că pot mânca orice. Dacă nu mănânci corect, nu poţi avea rezultate corecte. De exemplu, zahărul hrăneşte celula canceroasă, iar dacă ai un anumit tip de cancer poate influenţa şi mai rău. Sau alimentele bogate în zinc şi tot aşa. Mulţi pacienţi se documenteză pe net, găsesc informaţii despre importanţa nutriţiei, dar nu-şi pot face singuri un plan alimentar personalizat, adaptat parametrilor personali, iar dacă sunt convinşi că există o şansă de 1% să le fie mai bine, vin. Chiar am participat la conferinţa unui medic oncolog respectat în Germania, care a prezentat rezultate concrete privind nutriţia în tratamentului cancerului, incredibil mi s-a părut la acel moment”.

Din păcate însă, nu poate estima şi o rată exactă de succes în cazul acestor pacienţi, pentru că boala se agravează în cazul unora, iar acolo nutriţia este complet neputincioasă. Sunt însă şi cazuri fericite. ”Chiar am avut o pacientă în vârstă, care avea şi obezitate, am colaborat şase luni şi am revăzut-o de puţin timp. Parcă a întinerit, m-am bucurat că a învins boala”.

Planurile alimentare personalizate, recomandate şi pentru copii, începând de la vârsta de 7-8 ani

O altă categorie de pacienţi care ajung la nutriţionistul Radu Ababi sunt copiii. Aduşi de părinţi, fireşte, care sunt îngrijoraţi de dezvoltarea nefericită a copiilor lor.

”Am decis că lucrez şi cu copiii, în primul rând pentru că îi poţi învăţa de mici, chiar dacă nu înţeleg totul, şi le poţi schimba comportamentul alimentar pe viaţă. Le poţi face un bine pentru totdeauna. Iau copii de pe la 7-8 ani. Sigur că discut cam totul cu părinţii, 90% să zicem, dar încerc şi cu copiii să mă împrietenesc, să le explic pe înţelesul lor ce se întâmplă sau ce va urma. Până la urmă, nici ei nu cred că vor să fie copilul gras de care râde toată lumea, pentru că, din păcate, aşa se întâmplă şi te afectează pe termen lung. E doar un pas până la bullying, apoi anxietate, depresie pe la 14-15 ani, iar toate acestea te destabilizează ca individ şi trebuie evitate cât mai repede. Pentru fete e foarte important. Multe se îmbracă cu haine largi pentru a ascunde, dar trebuie acceptat şi găsită soluţia potrivită, nu ascuns. Iar dacă nu o faci, mai târziu dezvolţi patologii mai complicate. Degeaba ajungi un om bun la suflet şi bun în ce faci, boala nu te iartă”, explică Ababi.

El explică şi de ce este nevoie de alte metode în cazul copiilor faţă de adulţi, iar uneori postează şi mesaje mai hazlii, dar care au un substrat educativ.

”În cazul lor nu trebuie să fim extremişti, ei nu înţeleg, mai ales cei mici. Nu poţi să-i scoţi din meniu mâncarea favorită, chips sau şniţel, pentru că ei vor mânca pe ascuns. Nu au noţiunea aceea de responsabilitate a adulţilor. Poţi să-i spui că dacă mănâncă două zile meniul personalizat, a treia zi va avea un şniţel în meniu, dar o porţie mai mică. Un fel de recompensă, dar nu aş vrea să sune aşa. Adică, nu poţi să-i iei toate jucăriile, tot ce-i place şi să-i dai 7 zile de morcovi. Nu merge aşa. Unii ascultă de părinţi, care sunt foarte autoritari, dar alţii nu, pentru că nu înţeleg de ce trebuie să slăbească, de ce nu e bine aşa cum sunt ei fericiţi, cu preferinţele lor. În viaţă însă, nu merge aşa. Pe termen lung trebuie să înţeleagă ei şi mă bucur să pot spune că am mai multe cazuri de reuşită cu copii”.

Ce înseamnă acest program personalizat la nutriţionist?

Consultaţia iniţială prevede şi discuţia liberă în care pacientul povesteşte tot ce îi stă pe suflet, adică de ce a venit, ce doreşte. Urmează analize medicale specifice, dacă e cazul, dar şi măsurători specifice, care vizează anumiţi parametri: înălţime, greutate, indice masă corporală (IMC), masa hidrică, procentul de grăsime din organism, de musculatură, grăsimea viscerală etc. Aceasta din urmă este importantă pentru orice pacient, indiferent că suferă sau nu de alte afecţiuni.

”Grăsimea viscerală se află în interiorul zonei abdominale, în jurul organelor. Este inflamatoare şi duce la afecţiuni grave, între care diabet de tip 2 sau cardiovasculare, dar şi cancer colorectal. Este cea mai periculoasă pentru sănătate. Dar prin slăbirea controlată, prin acest program personalizat, slăbeşti de peste tot, adică şi din depozitul de grăsime viscerală”, explică Radu Ababi.

De asemenea, programul respectiv include alimente pe care le alege pacientul în cea mai mare parte, dintr-o listă cu numeroase variante. Contează mult fiecare alegere, pentru că meniul zilnic este întocmit de nutriţionist având chiar alimentele alese la bază.

”Am avut un pacient mexican, care se afla în România pentru trei luni, dar trăise şi în Noua Zeelandă. A fost o dietă mix, pentru că el a dorit să slăbească vreo şapte kilograme, pentru a-şi pune în valoare masa musculară, însă dorea să mănânce totul picant şi cu alimente ca acasă. Aşa că am mixat alimente mexicane, cu vegetariene şi influenţe din Noua Zeelandă. Aşa şi-a atins ţinta, a fost interesant, o provocare. Alimentaţia trebuie să fie cât mai diversificată, pentru că aşa avem şansa să luăm nutrienţi din cât mai multe alimente. Din punctul meu de vedere, pentru o persoană sănătoasă procentele ar fi de 55% carbohidraţi, 25% proteine şi 20% lipide, sigur că cifrele suferă modificări la femei faţă de bărbaţi”.

În funcţie de parametrii fiecărui pacient, nutriţionistul decide perioada în care acest program personalizat trebuie urmat, iar apoi vine perioada de menţinere, care se află, de asemenea, sub observaţia specialistului, cel mai probabil cu întâlniri lunare sau online.

”Menţinerea este foarte importantă, poate cea mai importantă. Aş defini-o ca pe o dobândire/redobândire a echilibrului alimentar, o învăţare/reînvăţare a noastră de a ne hrăni sănătos şi echilibrat. Balanţa ar trebui să fie de 70% mâncare sănătoasă şi 30% mâncare de plăcere, pentru că, recunoaştem sau nu, mâncarea este o plăcere. Am cel puţin 20 de cazuri care sunt pe menţinere de minimum doi ani, sunt între primii mei pacienţi şi am dorit să ţin legătura cu ei. Un caz este al unei doamne care avea 110 kilograme când a venit, a atins după program 75 de kilograme, am revăzut-o şi parcă nu era chiar bine. Am chemat-o fără plată, doar să mai îndreptăm, să mai corectăm ceva, iar acum se menţine la 77 kilograme. Mai am o pacientă, de aproape 60 de ani, care vine tot la două săptămâni din noiembrie 2017. Un caz preluat din întâmplare, am mers să mă tund, iar frizerul mi-a povestit de mama sa cu probleme de obezitate. A slăbit de la 90 de kilograme la 62 de kilograme şi încă vine să ne vedem. Apreciez la dânsa şi la toţi pacienţii disciplina şi faptul că înţeleg că e o schimbare pe viaţă, nu pentru câteva luni, dacă vrei rezultate. N-a ratat nicio întâlnire. Şi trebuie să spun că, orice nutriţionist, eu sau alt coleg, oricât de bun ar fi, fără sprijinul şi ambiţia pacienţilor nu va avea niciun rezultat. De-asta contează enorm să îi faci să fie sinceri şi să spună orice se întâmplă în programul lor, nimeni nu este absurd să nu înţeleagă excepţiile la consumul de alimente sau alcool, când se întâmplă. Şi eu sunt om, înţeleg orice, doar să ştiu, pentru a corecta, pentru a găsi împreună soluţii”, povesteşte tânărul de 29 de ani.

Ce înseamnă eşecul în nutriţie? Cum a afectat pandemia de Covid-19 percepţia românilor faţă de alimentaţie?

Nu poate fi totul perfect nici în acest domeniu, sigur că există şi eşecuri, care de obicei ţin de scăderea ambiţiei pacienţilor, de întreruperea programului sau de alţi factori, despre care Radu Ababi spune că ”oricare ar fi aceştia, dacă pacientul vrea, îi depăşim împreună”.

”Programul e gândit ca o legătură apropiată cu pacientul la două săptămâni, la cabinet sau online, pentru că undeva la 35% reprezintă consultaţiile online. Apoi poate interveni stresul - că nu va reuşi, probleme la job, în familie sau altele, iar pacientul amână consultaţia. Uneori nu mai vine deloc, dar majoritatea reiau, însă nu toţi mai au entuziasmul de la început, când absolut fiecare vrea să răstoarne munţii. De aceea, e foarte important de la început să ştiu de ce a venit un om la mine. Concret, fără minciuni. Din răspuns citesc destul de uşor dacă va avea succes, dacă se va ţine de treabă sau o va da în bară. Oricum, cred că cea mai mare rată eşec este atunci când un pacient este adus de altcineva - părinţi, soţi etc. Atunci îi spun direct pacientului: Dacă nu vrei tu, rata de succes e foarte mică! Adică, hai să-i dăm bătaie, dar nu îşi doreşte! Mai sunt, erau de fapt, am decis să nu mai fac asta, cei care veneau cu tichete cadou, un program de slăbire la mine. Unii nu au venit niciodată, erau programaţi, iar apoi tot sunam să vină după bani, nu mai avea sens. Nu poţi să iei banii cuiva şi să nu oferi nimic”, spune specialistul în nutriţie.

El crede că trebuie să-ţi iubeşti meseria, pentru că restul vine de la sine, inclusiv siguranţa financiară. Spune că nu a venit la Cluj ca să facă bani, ci pentru că şi-a dorit să scoată maximum, să fie bun în meseria sa, să facă bine şi să îşi lase ”amprenta” în această meserie. Treptat au apărut cazurile reuşite, mulţumirile pacienţilor, recomandările.

”Sunt multe cazuri considerate reuşite. Am avut şi situaţii de diabetici, cărora programul le-a prins foarte bine şi după 3-5 luni au ajuns să renunţe la insulină prin schimbarea stilului alimentar şi pierderea în greutate. Dar, atenţie, nu se poate generaliza, lupta cu diabetul e complexă şi sunt doar anumite cazuri unde se ajunge la un astfel de rezultat bun. Am avut pacienţi care au pierdut în greutate 35-40 de kilograme în 5-6 luni, sigur că asta le-a schimbat viaţa şi m-am bucurat şi eu pentru ei. La fel cum mă bucur pentru orice pacient care înţelege ce important e echilibrul în alimentaţie, iar prin asta îşi schimbă viaţa”.

Era imposibil ca pandemia Covid-19 să nu afecteze şi acest domeniu. Oamenii au avut mai mult timp să stea acasă, să se studieze, să se gândească la viaţa lor, la ce ar mai trebui să facă, iar o parte dintre aceştia au ales şi consultaţiile la nutriţionist.

”Lumea este mai speriată în pandemie din cauza stresului. Stresul nu îngraşă, dar sigur creează un comportament alimentar nepotrivit, iar unii s-au îngrăşat excesiv dând vina pe stres. Ei bine, nu stresul duce la îngrăşare, ci mâncatul nepotrivit. Am avut un caz al unei doamne care s-a îngrăşat 25 de kilograme în pandemie, dar şi cam 10% din pacienţii aflaţi în program care au deviat din cauza stresului. Oricum, oamenii sunt mai setaţi pe un semnal de alarmă privind alimentaţia în pandemie, mai setaţi pe sănătate decât pe arătat bine. De aceea, cu pandemie sau după, eu tot spun că oamenii care vin la mine trebuie să fure informaţii, să profite de ce le spun, de ce ştiu, ca şi cum ar fi la un curs. Iar cei care vin doar pentru că vor să arate bine la vară, să înţeleagă că şi verile viitoare se vor dezbrăca, nu doar în 2021, şi că trebuie să fie în formă tot timpul. Le-aş spune că rămâne acel 30% de mâncat de plăcere sau 20%, depinde cum ai metabolismul, şi că trebuie să fie cumpătaţi, diversificaţi şi calculaţi, adică fără risipă. Spun aşa, pentru că noi suntem învăţaţi cu aruncatul mâncării, o prostie! De ce să găteşti o oală cu 100 de sarmale pentru patru oameni pe două zile? Hai să învăţăm să gătim în porţii mai mici, exact cât ne trebuie. Şi mai e ceva: sportul, mişcarea sunt foarte importante! Cei care nu pot sport, măcar 45 de minute de plimbare pe zi, pentru că împreună cu programul acesta vor ajunge să aibă un corp armonios, cu musculatura frumos evidenţiată. Nu există pastilă sau soluţie pentru înlocuit sportul, dar sigur că nu e o condiţie pentru a urma programul meu, mai ales că vorbim şi de oameni bolnavi de alte afecţiuni!.

Când vorbeşti şi din experienţele pe pielea ta, nu doar din cărţi

În loc de încheiere, trebuie spus că Radu Ababi a avut propriile experienţe cu creşterea/scăderea în greutate, care l-au şi determinat într-o anumită măsură să aleagă această specializare.

La 18 ani şi 1.83 metri înălţime avea 56 de kilograme. A tras de el prin orice metodă să se îngraşe şi a ajuns în extrema cealaltă, adică la 86 de kilograme în trei ani. A început şi studiile în Nutriţie, după care s-a stabilizat undeva la 78 de kilograme. Spune că slăbirea e mai uşoară ca îngrăşarea. ”Ştiu cum e şi să nu poţi mânca, dar şi să te ia foamea şi să bei apă. Am vrut să învăţ ce înseamnă această echilibrare, să fiu optim la greutate, sănătos, dar să şi pot mânca grătar cu cartofi pai, dacă aşa am chef. În ce mă priveşte, cred că am reuşit!”.

Spune că vrea să-şi depăşească în fiecare zi condiţia, ”să fie mai bun ca ieri, iar mâine mai înţelept ca azi”. Nu ştie ce-i ca aduce viitorul şi se bucură de prezent, încercând să facă bine. Se numeşte Radu Ababi, este nutriţionist şi are 29 de an

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.