Curtea Constituțională a României a amânat discutarea legii privind unele măsuri în domeniul fondurilor europene: motivarea Curții

Curtea Constituţională a României a amânat, marţi, pentru 17 septembrie, dezbaterile pe sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene, informează Agerpres.

Citește și: Curtea Constituțională a României a decis: legea prin care se interzice vânzarea participaţiilor statului la companii naţionale este constituţională

ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu acest act normativ, adoptat de Camera Deputaţilor pe 9 iunie, pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare.

Potrivit unui comunicat de presă al Instanţei supreme, Secţiile Unite au reţinut că se impune a se examina de către Curtea Constituţională dacă au fost încălcate prevederile art. 73 alin. (3) lit. l) şi art. 75 alin. (1), ale art. 1 alin. (5), ale art. 134 alin. (4), precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie.

"S-a reţinut, în esenţă, că, prin prevederile art. 58 din proiectul de lege menţionat, se aduc modificări statutului judecătorilor, în ceea ce priveşte regimul disciplinar aplicabil acestora, în condiţiile în care Parlamentul României nu a adoptat respectiva lege după normele constituţionale aplicabile legilor organice şi s-a încălcat ordinea de sesizare a celor două Camere, întrucât prima cameră sesizată a fost Senatul, iar nu Camera Deputaţilor. De asemenea, legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi s-a încălcat caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, stipulat art.147 alin.(4) din Constituţia României", se menţionează în sesizare.

Sub aspect intrinsec, instanţa supremă arată că dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul exigenţelor privind claritatea, precizia şi previzibilitatea legii şi sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 alin. (1) din Constituţie, restrângerea exerciţiului unui drept constituţional putând fi realizată doar în condiţiile art. 53 din Constituţie.

"În examinarea acestor dispoziţii, Secţiile Unite au avut în vedere atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale (în special Decizia nr.12/2020 şi Decizia nr.147/2019), cât şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Sporrong şi Lonnroth c. Suediei)", a explicat ICCJ.