Premium
Curtea de Apel București a decis miercuri trimiterea la CNSAS a unei adrese prin care cere dosarul personal al fostului comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu, care a fost citat cu mandat de aducere la instanță.
Pentru următorul termen, stabilit pe data de 19 ianuarie, vor fi citați mai mulți martori, cât și părțile civile constituite în acest dosar.
Vișinescu nu a dorit să dea declarații nici la sosire, nici la plecarea de la CAB, în timp ce în sala de judecată a spus că dorește să dea declarații, "pentru că nu este nimic adevărat", însă își rezervă acest drept pentru un termen ulterior.
"Vreau să mi se dea posibilitatea să infirm acuzațiile", a spus Alexandru Vișinescu după ce grefierul a citit acuzațiile întocmite de procurori, care spun că la Râmnicu Sărat s-a instituit un regim pentru "exterminarea unor grupuri de oameni pe criterii politice".
Potrivit rechizitoriului, deținuții de la Râmnicu Sărat erau treziți la ora 5,00 în fiecare zi și puși să stea în picioare sau pe un scaun până la ora 22,00, iar această lipsă de activitate "a avut un efect devastator asupra stării psihice a acestora".
De asemenea, deținuților li se aplicau corecții disproporționate față de faptele comise sau erau pur și simplu bătuți fără vreun motiv, li se refuza acordarea îngrijirilor medicale, iar condițiile din camere erau vitrege, patul constând dintr-un cadru de fier, o scândură și o pătură total insuficientă pentru a-i încălzi pe deținuți, în special iarna, având în vedere că ferestrele nu se închideau.
La termenul de miercuri a fost audiată și soția fostului deținut de la Penitenciarul Râmnicu Sărat, Ion Eremia — Elena Eremia — care a povestit că soțul ei a intrat în închisoare cu greutatea de 82 kg, iar când a fost eliberat avea numai 30 de kg.
Nicoleta Eremia a mai spus că timp de trei ani cât s-a aflat la Râmnicu Sărat, soțul său nu a putut comunica cu familia, aceasta crezând că este mort.
Ea a mai povestit că după ce a fost eliberat, soțul său a suferit o puternică depresie, fiind marginalizat de către societate și neacordându-i-se pensie și din acest motiv a încercat să se sinucidă, tentativă eșuată.
Tot miercuri s-a citit și declarația lui Alexandru Vișinescu dată în cursul urmăririi penale de la Parchetul General din data de 14 ianuarie, în care acesta neagă acuzațiile din rechizitoriu.
Instanța a respins miercuri cererile de scoatere din dosar a Administrației Naționale a Penitenciarelor, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Finanțelor Publice ca părți responsabile civilmente, deoarece "aspectele invocate în cereri au legătură directă cu soluționarea cauzei de față".
Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost trimis pe 18 iunie în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzat de săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deținuților politici.
Procurorii susțin că, în perioada 1956-1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentate de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic.
Astfel, deținuții erau supuși unor condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente și fără să li se acorde îngrijiri sau asistență medicală adecvate.
Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaților prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreționar și abuziv, condițiile de detenție inumane, relele tratamente, bătaia și alte violențe, ignorarea adreselor și sesizărilor formulate de deținuți erau tot atâtea acțiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate.
