Curtea de Apel București urmează să analizeze joi solicitarea de suspendare a hotărârii prin care a fost creat Comitetul guvernamental pentru modificarea legilor justiției, adoptate în 2022. Cererea a fost formulată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, organizație neguvernamentală condusă de avocata Elena Radu.
La finalul anului 2024, aceeași organizație a contestat în instanță, alături de Călin Georgescu, decizia de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Atunci, pe lista pârâților s-au aflat Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituțională, Ministerul Apărării, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, SRI, fostul președinte Klaus Iohannis și Elena Lasconi, notează News.ro.
Acțiunea în instanță a fost depusă la scurt timp după publicarea deciziei
În data de 24 decembrie 2025, la câteva zile după apariția în Monitorul Oficial a hotărârii privind înființarea Comitetului pentru revizuirea legislației din justiție, inițiat de premierul Ilie Bolojan, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a atacat actul administrativ.
Organizația a cerut instanței de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel București suspendarea deciziei.
Potrivit instanței, termenul de judecată a fost stabilit pentru joi, 8 ianuarie 2026.
Componența și rolul comitetului stabilite prin decizie oficială
Hotărârea privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiției a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 19 decembrie 2025.
Documentul prevede că structura va include membri permanenți din partea Cancelariei prim-ministrului și a Ministerului Justiției, iar conducerea va fi asigurată de un reprezentant al Cancelariei prim-ministrului.
Printre atribuțiile prevăzute se află analiza efectelor aplicării legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, precum și evaluarea opiniilor exprimate de asociațiile reprezentative ale magistraților și de organizațiile neguvernamentale.
Consultări interne și internaționale, prevăzute în mandatul grupului
Comitetul are și sarcina de a solicita puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor din domeniul justiției, inclusiv de la nivel internațional.
De asemenea, trebuie să formuleze propuneri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în conformitate cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.
Potrivit aceluiași act administrativ, la ședințele Comitetului pot participa, la invitația premierului, reprezentanți ai altor autorități publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.
Grupuri de lucru tehnice și participare extinsă
Decizia mai prevede posibilitatea constituirii unor grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, formate din experți ai Cancelariei Prim-Ministrului și ai Ministerului Justiției, precum și din experți ai altor instituții sau persoane invitate.
La întâlnirile Comitetului sau ale grupurilor de lucru pot lua parte, ca invitați, reprezentanți ai altor entități de drept public și privat din România și din străinătate. Membrii Comitetului pot fi sprijiniți, la rândul lor, de specialiști ai instituțiilor pe care le reprezintă.
Recomandări prin consens și transmiterea lor către autorități
Conform documentului de înființare, recomandările sunt adoptate prin consensul membrilor Comitetului. Dacă nu se ajunge la consens, opțiunile identificate sunt transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative.
Ulterior, recomandările sunt comunicate autorităților competente pentru inițierea proiectelor de acte normative sau a măsurilor administrative necesare punerii lor în aplicare.
Proteste în stradă după investigația Recorder
La finalul anului trecut, mii de persoane au participat, timp de mai multe zile, la proteste în Piața Victoriei, în urma dezvăluirilor Recorder.
Documentarul „Justiţie capturată” a prezentat mecanismele prin care sistemul judiciar ar fi fost influențat de un grup de interese format din magistrați și politicieni, iar jurnaliștii au descris mărturiile din interiorul sistemului ca fiind „de o gravitate fără precedent”.
Reacția premierului și calendarul propunerilor
Premierul Ilie Bolojan a răspuns mesajului „Bolojan, te sună România” transmis de protestatarii din Piața Victoriei și a declarat, într-un interviu, că grupul de lucru ar urma să prezinte propuneri la finalul lunii ianuarie, care vor fi apoi analizate pentru a se vedea în ce măsură pot fi susținute de o majoritate.
„Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute.
Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, afirma Bolojan.
Premierul a mai precizat că situația din sistemul de justiție, indiferent de calitatea legilor adoptate, este legată de modul în care a fost administrată justiția și că toți cei care au avut responsabilități, inclusiv conducerea Înaltei Curți și conducerea CSM, poartă o parte din responsabilitatea pentru evoluțiile din ultimii ani.
Comentează