Premium
Guvernul României și-a majorat fondul de rezervă de șase ori în 2017d - asta arată un raport al Curții de Conturi. În 2017, Guvernul României a fost condus de Sorin Grindeanu, primul premier din istoria României care a fost îndepărtat de propriul partid printr-o moțiune de cenzură după ce a refuzat să demisioneze, și de Mihai Tudose, succesorul lui Grindeanu, care a demisionat de la șefia Guvernului la cererea PSD și mai apoi a ales să se înscrie în Pro România.
Aceste majorări au fost efectuate, în principal, atât pe baza rectificării bugetare, cât și pe baza renunțărilor ordonatorilor principali de credit la o parte a creditelor bugetare aprobate prin legile bugetare anuale, precum și din sumele neutilizate din fondurile alocate prin HG-uri din FRB.
Citește și: Protest la ÎCCJ în ziua în care Liviu Dragnea ar fi trebuit să fie audiat în dosarul DGASPC Teleorman
Constituirea FRB din sumele provenind din renunțările ordonatorilor principali de credite bugetare s-a efectuat, în special, în lunile noiembrie și decembrie și au fost în sumă de 230.000 mii lei, aceste sume provenind în cea mai mare parte din credite bugetare neutilizate de la titlul „Cheltuieli de personal”, urmate de sumele provenind de la titlul „Bunuri și servicii”, titlul „Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă”, transferuri între unități ale administrației publice, cheltuieli nefinanciare și din anularea unor acțiuni.
Acest aspect relevă faptul că, în anul 2017, la nivelul ordonatorilor principali de credite nu s-a realizat cu temeinicie obligația prevăzută de art. 54 alin. (10) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, conform căreia aceștia ar fi trebuit să analizeze lunar necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desființate sau amânate și nici nu s-a propus Ministerului Finanțelor Publice anularea creditelor respective, observă raportul Curții de Conturi.
Printre motivele care au stat la baza solicitărilor de fonduri din Fondul de rezervă bugetară/Fondul de intervenție, potrivit cererilor ordonatorilor de credite ai bugetelor locale înregistrate anterior avizării proiectelor de hotărâri de guvern, s-au regăsit următoarele: instituirea măsurii de executare silită a UAT-urilor prin poprirea conturilor, urmând vânzarea bunurilor comunei în situația în care nu sunt asigurate sumele necesare efectuării plăților. Această speță se regăsește în cazul comunelor Livezile și Miceștii de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud; alocarea de fonduri din Fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului pentru lucrările și achizițiile efectuate în timpul Stării de alertă din anul 2016, ca urmare a fenomenului de secetă, dar nedecontate de UAT-uri din lipsa fondurilor; realizarea tuturor obiectivelor identificate ca fiind necesare în vederea comemorării celor 100 de ani de la Victoriile de la Mărăști și Mărășești din Primul Război Mondial și alocarea resurselor necesare realizării acestui program în integralitatea sa.
Curtea de Conturi consideră că apariția acestui eveniment era previzibilă, iar evenimentele legate de organizarea acestor tipuri de acțiuni nu erau nici urgente și nici neprevăzute și puteau fi cuprinse în bugetul autorităților administrativ-teritoriale cu ocazia rectificărilor bugetare trimestriale care se efectuează în mod obișnuit. Această cerere de 19,3 milioane lei a fost soluționată prin cuprinderea sumei în Hotărârea Guvernului nr. 472/2017;
O altă solicitare a privit continuarea asigurării serviciului public de termoficare ân cazul UAT Constanța, deși MFP face și o analiză a contului de execuție a bugetului local constatând că „finanțarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică [...] poate fi asigurată din veniturile proprii ale municipiului”, ulterior această cerere a fost soluționată prin cuprinderea ei în Hotărârea Guvernului nr. 874/2017.
La nivelul ordonatorilor de credite ai administrației publice centrale, aceste fonduri au fost utilizate pentru: evenimente legate de organizarea diferitelor tipuri de alegeri locale; asigurarea plății drepturilor de asigurări și asistență socială din sistemul public de pensii. Caracterul de urgență al acestor cheltuieli a fost dat de faptul că, încă de la începutul exercițiului bugetar, deși în bugetul aprobat nu au fost prevăzute integral sumele necesare pentru plata drepturilor de asistență și asigurări sociale, acestea trebuiau totuși să fie plătite în cuantumul stabilit de lege; cheltuieli de personal; anumite evenimente internaționale ale căror apariții sunt certe.
De asemenea, în ceea ce privește gestionarea, monitorizarea și derularea Fondurilor la dispoziția Guver-nului, în prezent rolul Ministerului Finanțelor Publice se rezumă doar la activitatea de confirmare a existenței „disponibilului”, pentru a fi alocat și la operațiunea de modificare a bugetelor ordonatorilor principali de credite ai administrației publice centrale, după aprobarea respectivelor hotărâri de guvern.
Curtea de Conturi a recomandat Ministerului Finanțelor, cu ocazia exercitării atribuțiilor sale de avizare a hotărârilor de guvern, să efectueze demersuri pentru diminuarea/eliminarea practicii derogărilor de la regulile alocării de resurse din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, prevăzute de art. 30 alin. (2) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare. Prin aceste demersuri se va urmări asigurarea de fonduri doar pentru cheltuielile pentru care se justifică caracterul urgent sau neprevăzut apărut în timpul exercițiului bugetar, la care este necesară finanțarea imediată și pentru care fondurile existente în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt insuficiente în raport cu destinația acestora, din motive independente de voința ordonatorilor de credite.
