Curtea de Conturi a identificat suspiciuni privind recalcularea în minus a pensiilor pentru 2.211.060 de beneficiari. Raportul de audit asupra Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) scoate la iveală probleme mult mai ample, cu diferențe de aproape 37 de miliarde de lei între raportările financiare, sute de milioane de lei reprezentând drepturi de pensie posibil neachitate, utilizarea Fondului de rezervă al Guvernului pentru cheltuieli considerate previzibile și vulnerabilități legislative care ar putea face imposibilă recuperarea unor plăți nelegale estimate la peste 81 de milioane de lei. Curtea de Conturi a emis o „opinie contrară” asupra situațiilor financiare consolidate ale CNPP, apreciind că acestea nu oferă o imagine fidelă asupra execuției bugetare și veniturilor raportate.
Raportul de 72 de pagini privește exercițiul financiar 2024 și a fost întocmit după o misiune de audit desfășurată între august 2025 și februarie 2026 la CNPP, cele 42 de case teritoriale de pensii și Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Cifra de 2,2 milioane de beneficiari cu pensii posibil calculate în minus a ajuns deja în dezbaterea publică, însă raportul integral arată că problema este mai complicată și că auditorii au găsit erori atât în defavoarea pensionarilor, cât și a bugetului de pensii.
Ce înseamnă, de fapt, cele 2,2 milioane de cazuri
Curtea de Conturi nu afirmă că a verificat individual 2,2 milioane de dosare și că toate sunt greșite. Formularea raportului este că au fost identificate „suspiciuni pentru un număr de 2.211.060 beneficiari” privind acordarea unui punctaj anual mai mic decât cel cuvenit.
Auditorii au selectat din această populație un eșantion de 22 de cazuri, iar în nouă dintre acestea au confirmat că unele case teritoriale au preluat la recalculare un punctaj mai mic decât cel legal. Diferența constatată în eșantion a fost apoi extrapolată statistic.
„Prin extrapolare (...) a rezultat suma estimată de 230.364.905 lei, pentru care există suspiciunea că este rezultată ca urmare a preluării eronate a unor punctaje anuale mai mici decât cele cuvenite”, arată Curtea de Conturi.
Cu alte cuvinte, 230,36 milioane de lei reprezintă estimarea statistică a drepturilor care ar fi putut fi plătite în minus, nu o sumă stabilită definitiv după verificarea tuturor celor peste două milioane de dosare.
Curtea recomandă CNPP să extindă verificările, să stabilească sumele efectiv datorate și să le plătească pensionarilor în situațiile în care erorile sunt confirmate.
Alte 574.060 de cazuri suspectate că au fost recalculate în plus
Fenomenul funcționează și în sens invers. Curtea de Conturi a identificat 574.060 de cazuri în care exista suspiciunea că la recalculare fusese utilizat un punctaj anual mai mare decât cel cuvenit. Pentru această categorie a fost ales un eșantion de 15 dosare, iar în nouă dintre acestea eroarea a fost confirmată.
Extrapolarea a condus la o sumă estimată de 71.105.648 lei reprezentând pensii care ar fi putut fi acordate într-un cuantum mai mare decât cel legal.
Raportul constată astfel simultan două fenomene contrarii, cu pensionari cărora recalcularea le-ar fi adus un cuantum prea mare și, într-o proporție statistică mult mai mare, pensionari cărora le-ar fi fost stabilit un cuantum prea mic.
Alte 311 milioane de lei posibil neachitate pensionarilor din cauza unor erori mai vechi
O constatare care nu privește direct noua recalculare, dar are o valoare chiar mai mare, se referă la pensiile pentru limită de vârstă care erau deja calculate greșit înainte de aplicarea Legii nr. 360/2023.
Curtea a identificat cazuri în care nu fusese acordată majorarea punctajelor pentru grupa I sau grupa a II-a de muncă, nu fusese aplicat indicele de corecție, fusese utilizat un stagiu de cotizare greșit sau anumite perioade contributive nu fuseseră valorificate corespunzător.
Prin extrapolarea rezultatelor, auditorii au ajuns la o sumă estimată de 311.745.847 lei, aferentă unor pensii acordate în cuantum mai mic decât cel care s-ar fi cuvenit.
„A rezultat suma estimată de 311.745.847 lei, pentru care există suspiciunea că este aferentă drepturilor de pensie calculate eronat (...) fapt ce a determinat acordarea unui cuantum mai mic al drepturilor de pensie”, se arată în document.
Printre cauzele enumerate de Curtea de Conturi se numără neacordarea majorărilor pentru grupele de muncă, neaplicarea indicelui de corecție și folosirea incorectă a stagiilor complete de cotizare.
Rezultă că numai din cele două mari categorii analizate de audit (punctaje preluate prea mici la recalculare și drepturi calculate greșit anterior recalculării) estimările statistice indică peste o jumătate de miliard de lei în drepturi posibil neachitate pensionarilor.
Curtea indică sistemul informatic drept una dintre cauzele majore
Raportul nu pune toate problemele exclusiv pe seama unor erori umane la casele teritoriale. Curtea de Conturi arată că una dintre cauzele principale o reprezintă sistemul informatic utilizat la gestionarea și recalcularea pensiilor.
Potrivit auditorilor, sistemul „nu funcționează în parametrii optimi”, iar datele existente anterior recalculării nu au fost preluate în totalitate.
Probleme importante au fost constatate și la calcularea punctelor de stabilitate. Sistemul nu ar fi reușit să delimiteze corect, în toate situațiile, perioadele contributive de cele necontributive.
Astfel, pentru 16.362 de cazuri au existat suspiciuni că s-au acordat puncte de stabilitate în plus. Extrapolarea eșantionului verificat a dus la aproximativ 5,3 milioane de lei posibil plătiți necuvenit. În sens invers, auditorii au identificat 993.375 de cazuri în care existau indicii privind acordarea unor puncte de stabilitate în minus, iar suma estimată ca neplătită este de aproximativ 772.625 lei.
Aproape 37 de miliarde de lei, diferențe în raportarea veniturilor CNPP
Una dintre cele mai mari cifre din raport nu privește direct cuantumul pensiilor. Curtea de Conturi consemnează „denaturarea situațiilor financiare consolidate la finele anului 2024, cu suma estimată de 36.967.144.059 lei”, prin raportarea unor indicatori privind veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat diferit față de datele din balanța de verificare centralizată și față de informațiile autorităților fiscale.
Cifra de 36,97 miliarde de lei nu reprezintă un prejudiciu de această valoare, ci totalul denaturărilor identificate de audit între diferite componente ale raportării financiare.
Numai în ceea ce privește drepturile constatate, Curtea a identificat o diferență de peste 18,47 miliarde de lei între datele din balanța de verificare și cele prezentate în contul de execuție. Pentru încasările realizate și stingerile pe alte căi a fost identificată o altă diferență de aproximativ 18,46 miliarde de lei.
Curtea precizează că CNPP și-a însușit eroarea identificată și a invocat drept cauze numărul insuficient de angajați cu atribuții financiar-contabile și volumul mare de activitate.
„Opinie contrară”: situațiile financiare nu oferă o imagine fidelă
Curtea de Conturi a emis asupra situațiilor financiare ale CNPP o „opinie contrară”, arătând că deficiențele identificate sunt semnificative și generalizate.
„Situațiile financiare consolidate ale CNPP nu oferă o imagine fidelă cu privire la execuția bugetară a drepturilor de asistență socială, precum și cu privire la veniturile raportate”, se arată în raport.
În terminologia Curții de Conturi, opinia contrară este asociată unui nivel scăzut de asigurare și existenței unor deficiențe semnificative, situație mai severă decât o opinie cu rezerve.
1,6 miliarde din Fondul de rezervă: Curtea spune că necesarul pentru pensii era previzibil
Raportul analizează separat modul în care CNPP a primit în 2024 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru asigurarea plății pensiilor după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023.
Auditorii contestă justificarea utilizării Fondului de rezervă, deoarece acesta este destinat cheltuielilor urgente sau neprevăzute, iar costurile generate de noua lege a pensiilor erau cunoscute anterior adoptării bugetului.
Curtea amintește că Legea nr. 360/2023 fusese publicată în noiembrie 2023, iar nota de fundamentare a bugetului pentru 2024 preciza că acesta include majorarea necesară aplicării legii din septembrie.
Mai mult, la sfârșitul anului au rămas neutilizați 77.886.514 lei din banii primiți din Fondul de rezervă, fără ca aceștia să fie regularizați cu bugetul de stat. În același timp, CNPP avea 33.400.574 lei reprezentând impozite reținute din pensii și nevirate la bugetul de stat.
Curtea cere CNPP să fundamenteze mai realist necesarul de finanțare și să utilizeze rectificarea bugetară, virările de credite sau alte mecanisme ordinare înainte de a solicita bani dintr-un fond cu caracter excepțional.
Pensii plătite după moartea beneficiarilor
Auditul a identificat și plăți efectuate după decesul beneficiarilor. Pentru verificare, Curtea a comparat baza CNPP cu informațiile privind persoanele decedate și a analizat cazurile în care plățile au continuat mai mult de trei luni după deces.
Extrapolarea rezultatelor conduce la o sumă estimată de 548.821 lei.
„CNPP a efectuat plăți unor beneficiari ulterior lunii decesului (...) pentru care, ulterior, nu s-a emis decizie de debit sau nu au fost reținute la plată”, arată auditorii.
Pensii de invaliditate, grade medicale greșite și beneficiari care trebuiau trecuți la pensie pentru limită de vârstă
Curtea a descoperit cazuri în care pensii de invaliditate au fost plătite pentru un grad diferit față de cel stabilit prin decizia medicală. Valoarea estimată a erorilor este de 130.854 lei.
În alte situații, persoane care îndeplineau deja condițiile pentru trecerea la pensia pentru limită de vârstă au rămas în plată cu pensie de invaliditate. Diferențele estimate ajung la 359.393 lei, unele fiind de recuperat de CNPP, iar altele de achitat pensionarilor.
Separat, auditorii estimează la 33.188.285 lei pensiile de invaliditate care ar fi fost plătite în cuantum mai mic decât cel cuvenit înainte de septembrie 2024, prin neacordarea unor majorări de punctaje.
Pensii de urmaș plătite unor beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile
Curtea a identificat și pensii de urmaș plătite unor persoane care nu mai îndeplineau condițiile prevăzute de lege.
În unele cazuri beneficiarii realizau venituri incompatibile cu plata dreptului, iar în altele urmașii nu făcuseră dovada continuării studiilor sau figurau drept exmatriculați în Registrul Educațional Integrat.
Valoarea estimată a plăților necuvenite este de 510.906 lei.
În același timp, există și situația inversă, cu pensii de urmaș plătite prea puțin, deoarece dreptul susținătorului decedat nu fusese actualizat. Diferența estimată este de 17.521 lei.
Peste 81 de milioane de lei ar putea să nu mai fie recuperate de la pensionari
Una dintre constatările cu implicații juridice importante apare în capitolul privind buna guvernanță. Curtea analizează efectele Legii nr. 285/2024, prin care a fost modificat mecanismul de scutire de la plata unor debite provenite din pensii.
Potrivit raportului, în numeroase cazuri în care plata necuvenită a rezultat dintr-o eroare a instituției, casele de pensii au procedat la exonerarea pensionarului de obligația restituirii banilor.
Curtea vorbește despre o „valoare extrapolată statistic a prejudiciilor constatate” de 81.204.261 lei și constată că, prin aplicarea legii, o mare parte din sumele plătite nelegal nu mai reîntregesc bugetul instituției.
Problema identificată de auditori este că, în timp ce pensionarul poate fi exonerat de restituirea banilor primiți fără vină, cadrul normativ nu instituie suficient de clar răspunderea individuală a angajaților care au comis erorile.
Curtea avertizează asupra unor „vulnerabilități majore de natură juridică” și susține că lipsa unor mecanisme efective de angajare a răspunderii administrative, disciplinare sau patrimoniale poate crea „un risc sistemic de perpetuare” a practicilor neconforme.
Printre recomandări se numără chiar modificarea sau clarificarea cadrului legislativ, astfel încât să poată fi stabilită răspunderea angajaților pentru erorile imputabile și să existe mecanisme de identificare și recuperare a prejudiciilor.
CNPP are termen până la sfârșitul anului 2026
Pentru majoritatea măsurilor recomandate, Curtea de Conturi a stabilit termenul de 31 decembrie 2026.
CNPP trebuie să extindă verificările pornind de la situațiile descoperite prin eșantionare, să stabilească valoarea efectivă a prejudiciilor sau a sumelor datorate pensionarilor, să recupereze sau să achite diferențele, să corecteze situațiile financiare și să adapteze sistemele informatice.
Raportul arată că, încă în timpul auditului, numeroase case teritoriale au început să remedieze parțial unele dintre abaterile constatate.
Curtea precizează însă că stabilirea întinderii prejudiciilor și dispunerea măsurilor de recuperare reprezintă obligația conducerii entității, iar CNPP trebuie ulterior să informeze instituția de audit asupra modului în care recomandările au fost implementate.
Comentează