Premium
Barourile din Dolj, Timiș, Ilfov și Cluj au depus în Senat mai multe sesizări în care reclamă faptul că avocaților nu li se permite accesul cu telefoane mobile în unele unități de parchete, și nici la unele inspectorate de poliție, potrivit documentelor consultate de ȘTIRIPESURSE.RO, iar acest lucru pune în pericol dreptul la apărare al clienților.
Scandalul i-a adus marți, în Parlament, pentru discuții pe această temă, pe adjunctul DNA, Marius Iacob, șeful DIICOT, Felix Bănilă, șeful Poliției Române, Ioan Buda, procurorul-șef de la serviciul documentare şi statistică judiciară din PÎCCJ, Tamara Manea, precum și secretarul de stat din ministerul Justiției, Mariana Moț.
CARE SUNT PRACTICILE RECLAMATE DE AVOCAȚI:
Baroul Dolj a depus în Senat, la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, o sesizare cu privire la „nerespectarea drepturilor avocaților de către Parchetele și Inspectoratele Județene de Poliție din România, care împiedică accesul acestora cu telefoane mobile, laptopuri și tablete și chiar supun percheziției și controlului avocații”.
Potrivit sesizării, „suntem în prezența unor abuzuri”.
„Un astfel de incident s-a petrecut în sediul IPJ Timiș unde un lucrător a percheziționat corporal un avocat cu scopul identificării telefoanelor mobile, în condițiile în care acesta se legitimase și era în exercițiul profesiei de avocat”, se arată în sesizare.
Baroul Timiș s-a raliat demersului și a dezvăluit că „în urma reclamării comportamentului abuziv al lucrătorului IPJ Timiș, din partea instituției am primit un răspuns din care rezultă că accesul în unitățile MAI este reglementat prin Ordinul MAI nr. S/108/27.05.2011, document clasificat. În ceea ce privește accesul persoanelor în unitățile MAI, având asupra lor mijloace de înregitrare audio-video, sau de comunicare la distanță, acestora nu le revine obligația de a le depune în locurile special amenajate sau de a le preda la punctele de control acces, însă refuzul predării sau depunerii atrage interzicerea accesului”.
Tot Baroul Timiș a apreciat că „ridicarea telefonului mobil aflat asupra avocatului aflat în exercitarea atribuțiilor profesionale (...) reprezintă o încălcare a dreptului la apărare al persoanelor fizice ori juridice în cauză”.
Baroul Ilfov spune și el, în propria sesizare, că „anumite Parchete și Inspectorate Județene de Poliție impun avocaților legitimarea prin prezentarea cărții de identitate, în ciuda faptului că aceștia prezintă cardul de avocat”.
În petiția Baroului Cluj se arată că „Telefoanele mobile ale avocaților sunt reținute și plasate în locuri special amenajate la structuri de poliție precum Secția 1, 4, 5 și 6 din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca, la IPJ Cluj, la structura specială BCCO Cluj-Napoca, la PÎCCJ-DIICOT-S.T. Cluj, la PÎCCJ-DNA S.T. Cluj, la Parchetul Militar Cluj”.
„Avocatul poate fi sunat în timp ce se află în aceste instițuții de alte organe de urmărire penală pentru a se prezenta la audieri. Având în vedere că există o practică semnalată prin care deseori avocații sunt sunați de pe numere de telefon anonimizate de către organele de urmărire penală, în lipsa unui răspuns la momentul apelului, avocatul nu poate reveni cu apel. Din acest motiv, se poate afla în situația de a lipsi de la alte acte de urmărire penală, importante pentru alți clienți pe care îi reprezintă”, se mai arată în sesizarea depusă la Senat.
Senatorul raportor, Daniel Fenechiu (PNL), a declarat marți, în cadrul unei audieri pe această temă, că avocații au reclamat inclusiv „acțiuni de umilire efectivă a avocaților prin golirea poșetelor doamnelor”.
„Nu am reușit să identificăm în totalitate care sunt actele normative care reglementeaază interzicearea accesului avocaților cu telefoane,, laptopuri, tablete, în unitățile de parchet”, a adăugat Fenechiu.
Potrivit acestuia, în cazul DIICOT este vorba despre un ordin dat de fostul șef Alina Bica.
