Premium
Creditele ipotecare europene sunt estimate la cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, din cauza costurilor ridicate pentru împrumuturi și a economiei slăbite care determină scăderea cererii, se arată într-un studiu al EY.
Creditele ipotecare din zona euro ar urma să înregistreze cea mai mică creştere din ultimul deceniu în 2023 și 2024, potrivit celei mai recente previziuni privind împrumuturile acordate de băncile europene, pe măsură ce costurile ridicate ale împrumuturilor, creșterea economică slabă și scăderea încrederii pe piața imobiliară determină scăderea cererii. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu doar 1,5% în 2023 și cu 2,4% în 2024, ceea ce reprezintă cea mai mică creștere din ultimul deceniu.
Potrivit sursei citate se estimează ca economia zonei euro să crească cu doar 0,5% în 2023 și cu 0,6% în 2024, iar totalul împrumuturilor bancare să înregistreze o creștere modestă, de 2,1% în 2023, ceea ce reprezintă o scădere raportat la maximul ultimilor 14 ani, de 5% de creștere de la an la an. Volumele împrumuturilor vor începe să se redreseze încet, creșterea urmând să ajungă la 2,3% în 2024, 3,2% în 2025 și 3,3% în 2026, cu condiția ca reducerile de dobândă ale Băncii Centrale Europene așteptate în 2024 să se materializeze. Aceasta ar trebui să aibă ca efect și reducerea costului împrumuturilor pentru gospodării și companii și să stimuleze cererea de credite.
„Marile economii europene continuă să funcționeze într-un mediu extrem de dificil. Ratele dobânzilor sunt la cel mai ridicat nivel de la formarea zonei euro, tensiunile geopolitice au crescut și, în acest an, deși inflația și prețurile la energie sunt în scădere, acestea rămân ridicate. Piața imobiliară este cea mai afectată. Pentru gospodăriile din întreaga Europă, costurile ridicate ale vieții și ale împrumuturilor înseamnă că mai puțini oameni își cumpără case, ceea ce înseamnă că împrumuturile ipotecare scad la cel mai mic nivel din ultimul deceniu. Privind în viitor, băncile europene se confruntă cu un exercițiu de echilibru, pentru a menține bilanțuri solide, a reduce costurile și a continua să sprijine clienții. Progresele pe care firmele le-au făcut pentru a se digitaliza - în pofida unei succesiuni de șocuri economice și a creșterii lente - le vor ajuta să aibă succes pe termen mai lung, mai ales în contextul în care ne așteptăm la o creștere economică mai puternică începând cu anul viitor", a arătat Omar Ali, Financial Services Managing Partner al companiei.
Creditele ipotecare reprezintă aproape jumătate din totalul împrumuturilor din zona euro, iar încetinirea prognozată a creșterii creditelor ipotecare la 1,5% în 2023 și la 2,4% în 2024 reprezintă cea mai slabă creștere de la an la an în doi ani succesivi din ultimii zece ani și o încetinire puternică față de creșterea de 4,9% din 2022. Mișcările reținute din piața imobiliară (în special în Germania), costurile mai mari ale împrumuturilor și înăsprirea continuă a criteriilor de creditare au ca efect atât reducerea cererii, cât și a disponibilității creditelor ipotecare.
Creșterea creditării bancare pentru întreprinderile din zona euro va scădea de la vârful de 5,5%, atins în 2022 (cel mai ridicat din 2008 încoace), la 2,7% în acest an și la doar 2,2% în 2024, cu contracții pe piețele din Italia și Spania. Creșterea mai slabă din 2024 reflectă în mare măsură impactul costurilor mai mari ale împrumuturilor corporative asupra investițiilor întreprinderilor și a împrumuturilor asociate.
În pofida perspectivelor economice dificile și a incertitudinii persistente de pe piață, se preconizează că împrumuturile acordate întreprinderilor se vor accelera începând cu 2025, când se estimează o creștere de 3,1 %, înainte de a ajunge la 3,5 % în 2026, pe măsură ce ratele dobânzilor scad și condițiile economice se îmbunătățesc, ajutate de inflația mai mică și de investițiile de fonduri din programul european Next Generation EU (NGEU).
După doi ani de contracție a împrumuturilor negarantate (pe parcursul anilor 2020/21), creșterea de 2,7% înregistrată în 2022 pare să fi fost un punct culminant. În 2023, se preconizează o creștere moderată a creditului de consum, de 1,6%, urmată de 1,9% în 2024. Acest nivel este scăzut în comparație cu nivelurile anterioare pandemiei, în care creșterea a fost în medie de 5%, între 2015-19. Deși scăderea prognozată a inflației va sprijini cheltuielile discreționare ale consumatorilor, aceasta ar urma să influenţeze și creșterea cheltuielilor în numerar și a finanțărilor asociate prin intermediul cardurilor de credit și al împrumuturilor personale.
Se preconizează că Spania și Italia vor înregistra cele mai mari rate ale creditelor neperformante în 2023, de 2,3% și, respectiv, 2,7%, parțial din cauza volumului ridicat de credite ipotecare cu rată variabilă de pe ambele piețe, care îi lasă pe debitori mai expuși la costuri mai mari.
Economia germană este singura dintre economiile majore din zona euro care se preconizează că se va contracta în acest an, în mare parte din cauza ratelor dobânzilor mai mari, a perturbărilor cu care se confruntă piețele sale de export și a efectului prețurilor ridicate prelungite ale energiei asupra bazei industriale. În ansamblu, se preconizează că PIB-ul german se va contracta cu 0,2% în 2023, urmând să crească cu 0,1% în 2023 și cu 1,8% în 2025.
Se estimează că perspectivele de creștere a împrumuturilor bancare în Germania în acest an vor fi slabe, deși se preconizează că vor depăși o serie de alte piețe din zona euro. Se preconizează o încetinire a ritmului de creștere a creditării bancare globale, de la 6,9% în 2022, la 3,8% în 2023. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu 1,6% în 2023 - cea mai slabă creștere din 2009 încoace - după o creștere de 5,3% în 2022.
Economia franceză a dat dovadă recent de o rezistență mai mare decât cea a zonei euro în general. Creșterea PIB-ului francez a încetinit la 0,1% în trimestrul al treilea, de la 0,6% în trimestrul al doilea 2023, deși acest lucru a mascat o performanță robustă din partea cererii interne. În general, prognoza prevede o creștere anuală a PIB-ului de 0,9% în acest an, urmată de 0,6% în 2024 și de 2% în 2025.
Se preconizează că totalul împrumuturilor bancare va crește cu 3,7% în 2023, în scădere de la 6,1% în 2022, iar apoi va încetini ușor la 3,5% în 2024. Creditele de consum ar urma să crească cu 2,4% în 2023, în scădere de la 3,5% în 2022, iar creșterea creditelor pentru întreprinderi ar urma să încetinească pe parcursul anului 2023 la 5%, de la 7,3% în 2022, apoi la 3,3% în 2024.
După un început relativ puternic în 2023, se preconizează că PIB-ul spaniol va crește cu 2,4% în 2023. Acest lucru se datorează, în principal, economiei spaniole axate pe servicii, dependenței mai reduse față de unele dintre industriile energointensive decât în cazul unor țări similare și redresării în curs a sectorului turismului.
Cu toate acestea, în ceea ce privește totalul împrumuturilor bancare, previziunile merg spre o contracție de 2,1% în 2023, reflectând scăderea de la sfârșitul anului 2022 și începutul anului 2023. Dintre categoriile de împrumuturi, se preconizează că doar creditele de consum vor raporta o creștere.
Italia a evitat la limită o recesiune tehnică în T3 2023, deoarece PIB-ul a stagnat după o contracție de 0,4% în T2 2023. Creșterea PIB-ului este prognozată la 0,7% în acest an și la 0,6% în 2024. Cu toate acestea, pe măsură ce se îmbunătățește dinamica, se preconizează o creștere mai bună (1,2% în 2025).
În ceea ce privește creditarea bancară globală, prognoza prevede o contracție de -1,9% în 2023. Se preconizează că împrumuturile ipotecare vor crește cu 1,1% în acest an, în scădere de la 4,2% în 2022. Creditele de consum sunt prognozate să crească cu 4,5% în acest an, în timp ce împrumuturile pentru întreprinderi sunt estimate să se contracte cu -5,1%, înainte de a reveni la o creștere de 1,4% în 2024. La fel ca în cazul altor economii importante din zona euro, se preconizează că toate formele de creditare vor înregistra o creștere în 2024 (de 1,1%), urmând ca în 2025 creșterea să revină la 2,5%.
