Președintele PER, Dănuț Pop, consideră că se impune că reprezentanții organismelor UE să explice clar procedura pur politică de numire a procurorului- șef european, acceptată la nivel înalt.
''Citeam astăzi despre cazul Microsoft, evoluția dosarului din Ungaria și nu am putut să nu mă gândesc la cum în România dosarul a fost îngropat, ca și multe alte dosare grele menite să acopere furturi uriașe și cazuri de corupție la nivel înalt. Micile "capturi" cu care DNA se lăuda sunt texte pentru naivi. Marii justițiari din România care s-au perindat la butoanele instituțiilor și care s-au crezut un fel de Corrado Cattani de România, nu au fost altceva decât complici, au pastrat dosarele la sertar, alături de cei din clasa politică, neoficial slugile celor din culise, care știau tot și orchestrau jocuri mizere împotriva bunurilor României. Astăzi, tot ei se murdăresc la gură de atâta "stat de drept" și vând gogoși credulilor. Tot astăzi, cei mai importanți lideri europeni îi fac culoar liber Codruței Kovesi pentru funcția de procuror-șef european, taman pe motivul statului de drept și ca gest simbolic pentru lupta împotriva corupției din Europa de Est. Trebuie din start înțeles că vorbim despre o funcție politică, pur politică, poate cea mai clară expresie a bișniței politice europene, tip de negociere puternic contestat chiar de către ei ca fiind practicat în Parlamentul României.
Citește și: Decizie de ULTIM MOMENT la ALDE - Călin Popescu Tăriceanu, candidat la alegerile prezidențiale
Cred că se impune că reprezentanții organismelor UE să ne explice clar procedura pur politică de numire a procurorului- șef european, acceptată la nivel înalt și să ne spună cum se face că, deși ei o vor pe Kovesi din motive profesionale, în baza rapoartelor de activitate ale DNA, deci corupția din România "este sub control" sau chiar "a scăzut", spre țara noastră încă se mai arată cu degetul când vorbim despre justiție și stat de drept. Apoi, ar fi etic, să ne spună cum stabilesc ei criteriile de prelungire a MCVului, având în vedere că au trecut deja 12 ani de la aderare și România este, de departe, țara cu cele mai multe achitari la CEDO, iar în final, tot aceștia să se poziționeze public pe problematica protocoalelor secrete (subordonarea instituțiilor publice către SRI) precum și pe cazurile procurorilor de la Prahova. După ce sunt lămurite chestiunile de mai sus, abia atunci putem vorbi despre statul de drept din România. Cu această ocazie, poate îl și definim.'', potrivit unui comunicat remis STIRIPESURSE.RO.
Comentează