Premium
Datoria publică a sărit din nou de 50% din PIB. Nu e o datorie mare. Vestea proastă e că statul e sărac şi atunci taie de la spitale şi şcoli pentru a plăti această datorie, scrie Ziarul Financiar, citat de Mediafax.
Datoria publică a României a ajuns la 760 mld. lei (152 mld. euro) şi a trecut de 50% din PIB, arată cele mai recente date publicate de Ministerul de Finanţe.
La final de 2022, datoria publică era de 666 mld. lei, ceea ce înseamnă că în primele trei trimestre datoria publică a crescut cu 94 mld. lei (19 mld. euro), în vreme ce economia a crescut anemic - nimeni nu mai speră într-o creştere de peste 1,5% în acest an.
Problema majoră a bugetului nu e atât a datoriei sau a dobânzilor la credite, ca pondere în PIB sau în buget, ci că veniturile bugetului sunt foarte mici. Dacă ne uităm pe execuţiile bugerare din ultimii ani, vedem că veniturile sunt undeva, în medie, la 32% din PIB. Doar că veniturile fiscale sunt la 27% din PIB. Restul până la 32-33% din PIB sunt fonduri UE. Media veniturilor bugetare în UE este de 45% din PIB. Aşa că Italia, Germania sau Franţa îşi permit o datorie publică mai mare pentru că au de unde să o plătească. Dar România, cu venituri fiscale de 27% din PIB, nu poate să-şi plătească datoria/ratele la împrumuturi decât tăind de la şcoli şi spitale. La zece luni din 2023, cheltuielile cu bunurile şi serviciile, care înseamnă, în majoritate, achiziţii de medicamente şi bunuri pentru spitale, au fost de 62 de miliarde de lei, iar dobânzile la credite au fost de 28 de miliarde de lei. Altfel spus, doar dobânzile la credite înseamnă 45% din tot ceea ce cheltuieşte statul pentru spitale, şcoli şi susţinerea infrastructurii instituţiilor publice.
Expertul vorbește
„Datoria publică va tot creşte în condiţiile în care avem deficite bugetare extrem de ridicate. Practic mergem către nesustenabilitatea deficitului bugetar anul acesta şi Comisia Europeană anticipează undeva la 6-6,3% din PIB deficit bugetar chiar şi pentru anii viitori. Ultimele prognoze ale Comisiei Europene sunt de cinci, trei şi cinci-unu, în condiţiile în care la momentul acelor prognoze nu erau încă votate şi aprobate noi majorări de cheltuieli publice (pensiile - n. red.)“, a comentat, la ZF Live, Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România.
Cu ultima creştere, datoria publică a sărit de 50% din PIB. Conform tratatelor europene, statele nu ar trebui să aibă o datorie publică mai mare de 60% din PIB, deşi sunt state, cum este Grecia sau Italia, care au o datorie publică de peste 150% din produsul intern brut. Economiştii spun însă că, pentru o economie mică, cum este cea a României, nivelul datoriei de peste 45-50% din PIB începe să devină o piedică pentru creşterea economică. Aşa arăta şi un raport al BNR dinainte de pandemie, când datoria publică a României era încă la 35% din PIB.
„Părerea mea este că datoria publică în România deja este o frână pentru economie. Este adevărat, sunt ţări dezvoltate care au datorii publice mult mai mari, însă trebuie să ne uităm la costul de a menţine acea datorie publică. Una este Germania, care poate să se împrumute şi la rate de dobândă negative sau la rate extrem de reduse. De exemplu, acum se împrumută la 2,4% şi altceva e dobânda la care noi ne împrumutăm“, a mai spus Codirlaşu la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.
