Datoria statului român este estimată să ajungă anul acesta la 1.130 miliarde de lei, echivalentul a 59% din PIB, potrivit unei analize Profit.ro.
Cheltuielile cu dobânzile vor depăși pentru prima dată pragul de 3% din PIB, pe fondul deteriorării rapide a finanțelor publice și al costurilor ridicate impuse României de piețele financiare. Nivelul actual al îndatorării și dobânzilor evidențiază o situație critică, în condițiile în care economia avansează lent, iar presiunile bugetare se amplifică.
Analiza arată că, în 2026, România va ajunge să aloce 9,6% din veniturile totale ale statului pentru plata dobânzilor, mai mult decât orice altă țară din Uniunea Europeană. Țara va depăși astfel state precum Ungaria, Grecia sau Italia, deși acestea au niveluri de datorie mult mai mari. Evoluția reflectă deteriorarea bonității României și costurile semnificative ale finanțării deficitului bugetar.
În prezent, România are unul dintre cele mai ridicate deficite din UE, estimat la 8,4% din PIB pentru anul în curs, după un nivel de 9,3% anul trecut, în termeni ESA. Totodată, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu doar 0,6% estimat pentru acest an, ceea ce complică și mai mult eforturile de consolidare fiscală.
Presiuni bugetare și primele măsuri de corecție
În fața acestei situații, România a adoptat în vară un pachet de măsuri de austeritate, bazat în principal pe creșteri de taxe, cu scopul de a stabiliza finanțele publice. Măsurile au fost apreciate atât de piețele financiare, cât și de Comisia Europeană, care a decis să nu propună suspendarea unor fonduri europene destinate României. De asemenea, procedura de deficit excesiv va fi temporar pusă în așteptare, având în vedere angajamentele asumate de autorități.
Comisia Europeană estimează, pe metodologia ESA, că statul român va plăti anul acesta dobânzi în valoare de 59,5 miliarde de lei. Această cifră este mai ridicată decât cea avansată de Ministerul Finanțelor, care indică, în standard cash, plăți de circa 54 miliarde de lei. Diferențele provin din modul distinct de contabilizare a costurilor unor emisiuni de obligațiuni.
Prognozele indică faptul că situația ar trebui să se stabilizeze în următorii ani, dacă Executivul va respecta angajamentele din planul fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană la finele anului trecut. Acesta prevede reducerea deficitului sub 3% din PIB, ceea ce ar pune gradul de îndatorare și costurile aferente împrumuturilor pe o traiectorie sustenabilă.
Diferențe metodologice și impact asupra veniturilor statului
Dobânzile, raportate ca procent din veniturile publice totale, devin o povară tot mai mare pentru buget. Pentru anul acesta, veniturile sunt estimate la 33% din PIB, iar pentru anul viitor la 34%, ceea ce amplifică impactul unor dobânzi aflate în creștere. În raport cu veniturile fiscale — aproximativ 27% din PIB — situația ar fi și mai dificilă, evidențiind decalajele semnificative față de alte state europene cu o colectare mai eficientă.
În a doua jumătate a anului, costurile de împrumut au început să se stabilizeze, după o perioadă în care lipsa unor măsuri clare din partea Guvernului crescuse presiunea pe dobânzi. Totuși, nivelul rămâne ridicat în raport cu economiile comparabile și cu standardele europene.
Deși Grecia rămâne cea mai îndatorată țară din UE, cu un nivel prognozat de 147,6% din PIB pentru 2025, statul elen înregistrează excedent bugetar de mai mulți ani, prognozat la 1,1% pentru acest an.
Comentează