Premium
Premierul ungar Viktor Orban rămăsese singura piedică din calea acordului UE, dar s-a înduplecat la summitul de joia trecută, în urma “ofensivei farmecelor” liderei italiene, Giorgia Meloni, după cum afirmă publicația Politico, dar și la “insistențele francezilor”. Orban a cedat fiind șantajat cu măsuri punitive împotriva Ungariei, iar la schimb a obținut garanția că fondurile europene înghețate în prezent și destinate Ungariei nu vor ajunge în Ucraina.
Potrivit relatărilor Lisei O’Carroll, corespondenta din Bruxelles a ziarului britanic The Guardian, Orbán a înregistrat cea mai rapidă schimbare semnalată vreodată la o reuniune a liderilor UE, “după șase săptămâni de ezitări”. Premierul Finlandei, Petteri Orpo, le-a declarat reporterilor din Bruxelles că „nimeni nu poate șantaja 26 de state membre ale UE”.
De ce amenința Orbán cu un veto?
Premierul de dreapta al Ungariei “bântuia Europa ca un duh rău continental”, a estimat Ishaan Tharoor de la Washington Post, “blocând” astfel “capacitatea organizației de a da o ripostă solidă și colectivă” în sprijinul apărării Ucrainei împotriva Rusiei.
Recentele manevre ale lui Orbán pe tema unui acord cu privire la Ucraina se înscriau în cadrul unui “elaborat balet” menit să-i influențeze atât pe rusul Vladimir Putin, cât și baza alegătorilor săi, susținând totodată standardele UE, subliniază Euractiv.
Orbán se baza de mai multă vreme pe“sforile unei propagande voalate”, respectiv, “consultări la nivel național” – sondaje de opinie – ca să-și întărească “poveștile preferate”. Un ultim sondaj ar fi trebuit să demonstreze că 99,04% dintre participanți se opun în continuare finanțării Ucrainei dacă Ungaria nu primește o parte sau în întregime cele aproximativ 20 miliarde euro din fondurile de coeziune”, blocate acum de Comisia Europeană.
Potrivit ziarului The Washington Post, Ungaria beneficiază de fonduri substanțiale de la Bruxelles în calitate de stat membru, dar, în ultimii ani, accesul i-a fost parțial restricționat din cauză că Orbán ar fi încălcat o serie de prevederi ale organizației legate de statul de drept. Alte îngrijorări au fost legate și de faptul că ar fi adeptul unei ideologii pe care el o numește “democrație neliberală”.
Cum l-a convins UE pe Orbán să dea înapoi?
Orbán a cedat presiunilor după “11 ore de întrevederi” cu Meloni, cu francezul Emmanuel Macron și cu germanul Olaf Scholz, după cum afirmă O’ Carroll de la The Guardian, dar și cu președinții Comisiei Europene și, respectiv, Consiliului Europei – Ursula von der Leyen și Charles Michel. Acordul a fost întâmpinat cu ușurare, dar și cu o “anume indignare din partea unor lideri europeni”, “târâți” de două ori la Bruxelles în decurs de două luni ca să aprobe pachetul de ajutoare.
Potrivit cotidianului The Washington Post, oficialii europeni “au dezvăluit și o serie de planuri prin care să sancționeze economia Ungariei” în cazul în care Orbán continuă să blocheze sprijinirea Ucrainei, ”fluturându-i și alte măsuri punitive”, cum ar fi retragerea dreptului Budapestei de a-și exprima votul în cadrul organizației.
Ce obține Orbán în urma acordului?
Liderii UE l-au atras de partea lor prin trei adaosuri aduse acordului, după cum relatează Politico. Discuții anuale pe tema implementării pachetului de ajutoare și un raport anual pe această temă, iar Consiliul European va cere Comisiei Europene să propună revizuirea bugetului peste doi ani, dacă va fi necesar.
În opinia UE, concesiile sunt minore, dar o revizuire ar însemna că Orbán își poate proclama acasă victoria, subliniază același portal. Într-un mesaj de pe Facebook postat în urma acordului, Orbán a scris: “Am mers până la capăt!”
Or, deși Orbán pretinde că ar fi primit asigurări că niciunul dintre fondurile înghețate ale Ungariei nu va ajunge în Ucraina, oficialii afirmă că nu s-a pus niciodată problema realocării unor fonduri. Orbán își poate “salva fața, afirmând că a câștigat un veto”, a declarat un diplomat pentru Reiters, dar “acest veto e fără efect”.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
