Premium
Mulţi dintre noi ştim că oamenii, ca şi animalele, au un mecanism foarte inteligent care ne pune în gardă atunci când ne confruntăm cu factori ameninţători pentru securitatea noastră. Această reacţie „luptă sau fugi”, se manifestă în felul următor: anumite conjuncturi exterioare sunt interpretate de creier ca pericole şi prin urmare el începe să elibereze nişte substanţe neurochimice care produc o gamă largă de efecte în organism.
Iureşul adrenalinei
Efectele produse au ca scop mobilizarea energiilor corpului pentru a se confrunta cu respectiva ameninţare sau pentru a o evita. O cantitate însemnată de zahăr se varsă în sânge, respiraţia se accelerează, presiunea arterială creşte, bătăile inimii se îndesesc pentru a pompa mai mult sânge, fluxul sanguin este împins din sistemul digestiv, creier şi de la periferii către inimă şi masa musculară, muşchii devin mai încordaţi şi mai rigizi, consumul de oxigen creşte, la fel şi temperatura corpului, iar noi experimentăm ceea ce se numeşte iureşul adrenalinei.
De ce luăm decizii greşite
Ameninţarea care declanşează aceste reacţii se numeşte factor de stres, iar rezultatul în sine stres. Astfel de răspunsuri ale organismului sunt o binecuvântare atunci când ne aflăm în faţa unui tigru înfometat... Pe de altă parte, ele au efecte dezastruoase asupra sănătăţii în general şi asupra funcţiilor creierului. Este adevărat că nimeni nu are nevoie de o gândire elocventă şi profundă atunci când dă nas în nas cu un tigru. Cu sângele şi oxigenul direcţionat de la creier către masa musculară, pur şi simplu nu mai suntem capabili să gândim coerent. Acesta este motivul pentru care oamenii aflaţi în condiţii de stres iau decizii mai puţin bune şi chiar greşite.
Reacţiile organismului la stres au fost observate şi măsurate în laboratoare, atât pe oameni, cât şi pe animale. Statisticile arată, de exemplu, că basketbaliştii ratează mai multe aruncări libere în situaţiile de criză ale jocului, decât în cele mai puţin presante.
Atenţie zero, memorare zero
Stresul are efecte negative, aşa cum spuneam, asupra unor funcţii importante ale creierului, precum atenţia şi memorarea. De exemplu, şoarecii expuşi la factori stresanţi precum aplicarea pe coadă a unor şocuri electrice, nu pot asimila informaţii noi, spre deosebire de cei care învaţă uşor comportamente noi în conjuncturi armonioase.
Reacţia luptă sau fugi poate fi pe termen scurt sau lung. Din cauză că trăim într-o societate modernă (cu tot ce implică – pozitiv şi negativ) suntem supuşi în permanenţă pe toate nivelurile (fizic, psihic, emoţional) la factori de stres mai puternici sau mai puţin puternici. De aceea, multora dintre noi ne vine greu să oprim butonul luptă sau fugi şi mai trist este că ne-am obişnuit cu această stare şi nu ne mai dăm seama căt rău ne face... Totuşi, momentele de relaxare şi detensionare totală (prin orice cale alegem – meditaţie, yoga, muzică, plimbări în aer liber, pictură, etc.) sunt o adevărată binecuvântare pentru minte, suflet şi corp!
Relaxarea - o necesitate, nu un moft
Este crucial să practicăm zilnic metode de relaxare şi pentru că în această eră, mai mult ca niciodată, timpul înseamnă bani, este bine să ne orientăm către cele mai eficiente şi mai rapide tehnici de relaxare profundă. Oricare este metoda de relaxare aleasă, ea nu trebuie să lipsească din programul de zi cu zi! Este unanim acceptat astăzi de către cercetători şi medici faptul că stresul are o contribuţie copleşitor de mare la apariţia şi dezvoltarea bolilor, începând de la cele minore până la cele mai grave!
Așadar... vă dorim un week-end relaxant!
