Evenimentul Zilei:
Emil Constantinescu - 54,41% Ion Iliescu - 45,59%. Ca un element de culoare pot adăuga și rezultatul din Diaspora. Emil Constantinescu a luat 85,30 la sută din voturile românilor din afara României. Nefiind în UE și fără libertatea de circulație de astăzi, vorbim doar de 44.ooo de voturi, dar cred că asemănările frapează. Emil Constantinescu a ajuns la Cotroceni pe un val uriaș de simpatie, peste 60 la sută popularitate. Unde a decis să-l ia consilier pe Dan Petre, fiul celui mai apropiat om pe care l-a avut în toate campaniile, dna Zoe Petre, un profesor excepțional și un consilier politic extrem de discret și eficient. Bineînțeles că am sărit ca arși. Păi bine, asta-i Schimbarea? Noi ne așteptam să vedem cei 15.000 de specialiști, nu rudele unuia sau ale altuia, proțăpite în funcții oficiale... Poate părea ușor nedrept ca din cei patru ani de mandat ai lui Emil Constantinescu, marcați de numeroase decizii curajoase și momente politice importante, să rămânem doar cu amintirea unei alegeri greșite de consileir prezidențial, dar cam așa se scrie istoria la nivelul memoriei colective. Dacă dați o căutare rapidă pe internet veți descoperi numele lui Emil Constantinescu având mai multe referiri la numirea lui Dan Petre în 1996, decât la eforturile pentru integrarea României în NATO. Sărim peste 18 ani și dăm de o situație asemănătoare. Avem un nou Președinte pe numele lui Klaus Iohannis, care a câștigat în fața candidatului PSD. Cu peste 54 la sută din voturi. A luat în Diaspora 90 la sută. Are un start fulminant în sondajele post-electorale: peste 60 la sută încredere. Și a decis să ia în echipa sa de consilieri un om atacat de mulți, Dan Mihalache (pe care personal îl consider extrem de potrivit pentru funcția de consilier), să decoreze un fost deținut politic cu simpatii legionare, la inițiativa unul alt consilier prezidențial, Andrei Muraru, contestat pentru diverse motive asupra cărora nu vreau să insist. A impus un nou președinte la PNL ce pare a avea o singură calitate: nu se poate opune lui Vasile Blaga. Scuze, am uitat să adaug simpatia Alinei Gorghiu față de Antena 3, dar cred că nu a cântărit prea mult în decizia lui Iohannis.Deocamdată atât din punct de vedere politic. Numai că Iohannis a adoptat o tactică diferită. N-a dat nici un răspuns public, a mers pe calea deciziilor anunțate. Deocamdată pare mult mai prudent decât Emil Constantinescu. Face greșeli, dar nu se hazardează să le explice. Ceea ce poate fi un lucru inteligent din perspectiva relației cu mass media. Care de-abia așteaptă să se poziționeze. .. Cât îl va ține însă prudența pe Klaus Iohannis? Presiunea publiculuii este uriașă, în contrast cu ceea ce poate să facă (constituțional) un Președinte. Nu poate face locuri de muncă, nu poate mări pensii și salarii, nu poate impune principii de meritocrație împotriva intereselor de partid. Mai ales că realitatea instituțională românească ne spune că un Președinte este puternic prin majoritatea parlamentară pe care o are. Este adevărat că noul președinte mai are timp, că mandatul său de cinci ani presupune un an electoral plin, cu alegeri locale și parlamentare. Dar asta nu rezolvă problema așteptărilor românilor. Și
rămâne întrebarea ce va face Klaus Iohannis când va vedea că începe să se dezumfle în sondaje. Mai ales că Klaus Iohannis ne-a anunțat că nu vrea să fie ca Traian Băsescu. Iar ca Ion Iliescu nu ne-am dori noi să-l vedem...
Digi24:
Izolata regiune a Basarabiei ucrainene, care este cunoscută și sub numele de Bugeac, a devenit una dintre cele mai recente zone pentru care cei care urmăresc situația din Ucraina își fac griji, scrie „The Economist” într-un articol intitulat „Basarabia ucraineană - spre regiunea necunoscută”.Mulți dintre locuitori se tem de o extindere a războiului din estul Ucrainei. Geografia acordă locului o importanță strategică, mai ales dacă rușii ar fi tentați vreodată să încerce să creeze un coridor terestru între Crimeea-Odessa și granița cu România, scrie The Economist în articolul ce va apărea în ediția print din 3 ianuarie. Transnistria, regiune controlată de ruși, se află la nord. Nu sunt drumuri, poduri sau feriboturi peste Dunăre către România și numai două drmuri leagă regiunea basarabeană de restul Ucrainei. Dacă podurile peste Nistru ar fi aruncate în aer, s-ar trezi total izolată, notează The Economist. Mai puțin de jumătate dintre cei 570.000 de locuitori ai regiunii sunt ucraineni. Restul sunt bulgari, ruși, moldoveni, găgăuzi sau albanezi. Mulți au o părere bună despre Rusia, care le-a dat strămoșilor lor, în urmă cu 200 de ani, pământ și libertate. Aproape toată lumea vorbește rusește și mulți se plâng că Ucraina a făcut prea puțin pentru ei. Puțini au încredere în guvernul de la Kiev și speră că „Putin le va rezolva problemele”. Cu toate acestea, în mod paradoxal, deși mulți simpatizează cu Rusia, sunt în favoarea menținerii unității Ucrainei.
Ziarul Financiar:
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat ultima şedinţă de tranzacţionare din 2014 cu un plus de aproape 1%, indicele de referinţă BET, al celor mai lichide zece acţiuni listate, marcând un avans de peste 9% pentru întregul an. Evoluţia de acest an a indicelui de referinţă este aproape de previziunile unora dintre brokeri şi analişti, care estimau la începutul anului un avans de circa 10-15% a indicelui BET în 2014. Dintre acţiunile lichide, cea mai mare creştere a fost înregistrată de titlurile transportatorului de electricitate Transelectrica (TEL), care au avansat cu peste 85% anul acesta. Transelectrica a închis ultima şedinţă bursieră din acest an la preţul de 29,2 lei/unitate, în urcare cu 0,2% faţă de şedinţa precedentă. Celelalte acţiuni din BET care au marcat creşteri sunt Transgaz (TGN), cu un avans de anual 42%, Banca Transilvania (TLV), cu un plus de 15,6%, Fondul Proprietatea (FP), cu o creştere de 7,5%, Bursa de Valori Bucureşti (4,5%), Romgaz (3,4%) şi Electrica (1%). Nuclearelectrica (SNN) a înregistrat cea mai abruptă scădere dintre acţiunile lichide, de peste 30%, fiind urmată de OMV Petrom (SNP), cu un declin de 13%, şi de BRD SocGen (BRD), cu -2,7%.
Premium
