DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

De ce nu îi displace Rusiei tema unirii Basarabiei cu România

rusia kremlin

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din cotidianul Adevărul pe tema discursului unionist Moldova-România, dar și a modului în care acest tip de discurs este perceput de strategii de la Kremlin.

Adevarul:

Moscovei nu-i displace discuţia despre unirea Republicii Moldova cu România
Nu-i o simplă discuţie aşa cum nu este nici un proiect local. Pentru ruşi, dacă pot s-o folosească, poate fi o piesă esenţială într-un demers cu mult mai larg, complex şi de durată imaginat cu minuţie de strategii Kremlinului.
Extrem de atenţi acum la orice mişcare de acest gen care se produce pe zona de contact între Rusia şi spaţiul UE/NATO, acum animat de crize din ce în ce mai frecvente şi mai ample. Cu discuţii, negociere/ameninţări proprii Războiului Rece. Context în care variantele de joc imaginate de Kremlin sunt toate legate de o constantă nevoie de a demonstra eşecul dramatic al politicilor occidentale de după căderea Cortinei de Fier, vulnerabilitatea proiectului construcţiei unităţii europene în conflict permanent cu interesele statului naţional, lipsa de fundament a tuturor acuzaţiilor aduse Moscovei de promovare a unei politici neo-imperiale atâta timp cât tocmai despre politică continuu expansionistă pot fi acuzate NATO şi UE în valurile succesive de extindere către est.
Drept care Moscova a potenţat în primul rând o discuţie privind nevoia de protecţie de către Mama Rusia a comunităţilor ruseşti aflate pe teritoriul unor state de graniţă, exacerbându-le identitatea, susţinând cu toate mijloacele ceea ce, în destul de scurt timp, avea să se transforme într-un şir de mişcări independentiste, traduse rapid în teren fie prin anexarea Crimeii, fie prin instaurarea unei stări de conflict deschis care acum rupe în două Ucraina. Reacţia Occidentului a fost de condamnare, aplicând seria de sancţiuni succesive care durează de ani de zile şi care pare să nu aibă niciun fel de efect major. Dar asta nu înseamnă că ruşii nu au resimţit sancţiunile drept o ofensă, ei afirmând acum că singurul raţionament logic şi demn de luat în seamă în refacerea unui nou echilibru internaţional ar fi respectarea în totalitate a dreptului naţiunilor la auto-determinare.
Logică în care, au spus ei, dacă în Crimeea, spre exemplu, s-a organizat un referendum şi oamenii au votat alipirea la Rusia, care-i problema comunităţii internaţionale? Şi, în definitiv, care-i problema sau care ar putea fi problema dacă, pe viitor, s-ar putea petrece alte secesiuni teritoriale din state afirmate constituţional drept unitare şi indivizibile? (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

Joi 22 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a dat decizia definitivă în ceea ce s-a numit dosarul „Banca Română de Scont“ (BRS), respectiv insolvenţa, falimentul, căderea la finalul lui 2001, deci acum 17 ani, a uneia dintre băncile controlate de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
Câteva dintre condamnări: Teodor Nicolaescu, preşedintele băncii, a primit şase ani pentru că a folosit sumele din conturile BRS în folosul lui sau al altuia; Răzvan Haritonovici, fostul preşedinte al Astra Asigurări (când firma de asigurări încă nu ajunsese la Dan Adamescu, atunci fiind în proprietatea statului), a primit patru ani pentru că a plasat banii companiei la BRS; Dan Săftescu, director general al Astra Asigurări, a primit patru ani pentru acelaşi motiv ca Răzvan Haritonovici.
Foarte puţină lume îşi mai aminteşte de dosarul BRS sau de dosarul FNI sau de cazul BID (Banca de Investiţii şi Dezvoltare), entităţi financiare legate de numele lui Sorin Ovidiu Vântu, pentru care au plătit alţii cu ani de închisoare, iar statul român sau companii deţinute de stat cu pierderea a milioane şi zeci de milioane de dolari.
Marţi 11 decembrie 2001, BNR decide instituirea regimului special de decontare (o etapă premergătoare intrării în administrare specială, adică insolvenţa de astăzi) pentru Banca Română de Scont, o bancă destul de mică la vremea respectivă, dar care prin oamenii din faţă şi din spate ajunsese în prim-plan.
La finalul anilor ‘90, Sorin Ovidiu Vântu devenise extrem de puternic prin grupul financiar Gelsor.
El reuşise să „achiziţioneze“ de la BNR, plătind salarii foarte mari (peste 10.000 de dolari pe lună), o întreagă echipă de directori, începând cu un fost vice - guvernator (Vlad Soare, un fost economist-şef), Daniel Dăianu, doi directori plini (George Mucibabici şi Vasile Săvoiu), care ar fi trebuit să conducă grupul Gelsor - format din bănci, fonduri mutuale etc.
Vântu era văzut ca un „supergeniu“ al capitalului financiar românesc, care ar fi trebuit să se bată cu cel străin, dar nimeni nu îşi punea problema de unde avea banii, cum făcea rost de ei etc.
Gelsor achiziţionase Banca Astra din Braşov pe care o redenumise Banca Română de Scont. (Mai multe detalii AICI)

Hotnews:

Proiectul Podului peste Dunăre de la Brăila, „cea mai complexă lucrare de infrastructură din ultimii 27 de ani” după cum se laudă autoritățile, s-a blocat înainte de a începe propriu-zis. În loc să demareze lucrările, constructorul ar fi trimis deja notificări în care solicită despăgubiri Companiei de Drumuri pentru că aceasta întârzie proiectul. Mai exact, CNAIR ar fi trebuit să se ocupe deja de relocarea utilităților, dar în schimb a lansat cu mare întârziere licitațiile și nu a reușit să le finalizeze, ba mai mult, una a fost anulată. Asta înseamnă, pe lângă despăgubiri acordate cosntructorului, luni sau chiar ani de întârziere pentru un proiect ce și așa avea un termen foarte lung de realizare: patru ani și jumătate. Șeful de la Drumuri, vorbind luni la o conferință despre proiect: ”Este un succes!”
Demararea proiectării Podului peste Dunăre de la Brăila de către Asocierea Astaldi (Italia) - IHI Infrastructure Systems (Japonia) cu care s-a semnat contractul de 433 de milioane de euro la începutul anului bate pasul pe loc.
În loc să demareze lucrările de proiectare, constructorii au transmis notificări Companiei de Drumuri și să ceară despăgubiri pentru întărzierile provocate de autorități. Mai exact, necontractarea și executarea la timp a relocărilor de utilități (conducte de apă, canal, gaze, precum și rețelele electrice și de telefonie), pas necesar pentru pornirea lucrărilor de proiectare a podului și a celor 25 de km de drum. (Mai multe detalii AICI)

Mediafax:

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat, luni, că excluderea Turciei din proiectul de extindere a Uniunii Europene ar fi o greşeală gravă, adăugând că Ankara este un pilon esenţial al securităţii europene, relatează site-ul agenţiei Anadolu.
”Ar fi o mare greşeală ca UE, care pretinde că este o forţă globală, să excludă Turcia din politica sa de extindere”, a declarat Erdogan, la summit-ul de la Varna la care au participat liderii Turciei şi UE.
”Operaţiunile noastre împotriva terorismului nu contribuie doar la securitatea Turciei sau a Siriei, ci şi la securitatea Europei. Ne aşteptăm la un sprijin puternic din partea Europei în lupta împotriva terorismului şi nu vrem să mai primim critici injuste”, a adăugat Erdogan.
Anterior, preşedintele turc a precizat că aderarea la UE rămâne un obiectiv strategic pentru Ankara. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.