DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

De ce nu poate acum intra România în Uniunea Bancară - explicațiile preşedintele Consiliului Fiscal

Inquam Photos / Octav Ganea
bani curs leu euro

România nu poate intra în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2, în Uniunea Bancară, fără a rezolva problema dezechilibrelor macroeconomice în mod durabil, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, într-un articol care urmează a fi publicat pe opinii BNR, informează Agerpres.

"Atenţia pe care aderarea României la zona euro o primeşte din partea analiştilor este de salutat, normală. În cele ce urmează mă refer la textul lui Dimitrios Goranitis, 'De ce ar trebui ca România să intre în UB chiar şi fără a adopta moneda euro', 5 octombrie, a.c. Discuţia capătă accente mai aprinse adesea întrucât Bulgaria şi Croaţia au intrat în iulie a.c. în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 (ERM2) şi din octombrie în Uniunea Bancară (UB).

Nu voi reitera beneficii pe care Dimitrios Goranitis le evidenţiază privind apartenenţa la UB, între care prezenţa în instituţii (mecanismul unic de supraveghere/SSM şi SRM/mecanismul unic de rezoluţie) unde se discută probleme legate de supraveghere şi rezoluţie bancară. Goranitis introduce în discuţie un aspect mai puţin comentat în analize la noi şi anume prezenţa mai puternică a unor bănci româneşti pe piaţa bancară locală în ultimii ani şi eventual în străinătate, care ar complica, se afirmă, o activitate de supraveghere nepărtinitoare. Altfel spus, transferul acestei activităţi la nivel supranaţional ar fi exit-ul din asimetrii de evaluare a unor situaţii concrete. O situaţie care ar simplifica şi controversa privind gestionarea relaţiei între o bancă mamă şi subsidiare - MPE (multiple point of entry) vs SPE (single point of entry)", scrie Daniel Dăianu.

Citește și: Virgil Musta, după recordul de pacienți la ATI: Paharul s-a umplut. Nu ştim ce facem în continuare

El menţionează că MPE a fost solicitată de unele bănci cu expunere mare pe unele pieţe locale - de pildă bănci austriece care s-au extins mult în Est. În România, poziţia autorităţii naţionale de supraveghere a fost ca SPE să nu fie exclusă ab initio în cazul băncilor amintite, având în vedere situaţia pieţei financiare locale, volumul instrumentelor utilizabile pentru absorbţia unor şocuri - potrivit cerinţelor MREL (minimum requirements for own funds and eligible liabilities). De aceea, bănci mari ce operează la noi în regimul MPE trebuie să emită obligaţiuni ce răspund la cerinţe MREL.

"Un aspect important şi nu menţionat de Goranitis este că nu întotdeauna BCE şi autorităţile europene (EBA, SSM) au fost senzitive la condiţii locale pregnante - mă refer la expunerea mare a nu puţine bănci pe titluri de stat locale, în condiţiile în care piaţa bancară din zona euro era şi este încă fragmentată - chiar dacă băncile sunt mai bine capitalizate şi mai lichide acum. Că această fragmentare exista şi după 2012, când s-au pus bazele UB, o dovedeşte ceea ce se întâmplă în momente de stres, când randamente cerute la obligaţiuni ale Italiei, Greciei, Spaniei, Ciprului iar o iau bine în sus.

Numai intervenţia repetată a BCE în pieţe, prin operaţiuni neconvenţionale, readuce marje la randamente între limite cât de cât acceptabile; aşa cum foloseşte şi Planul de redresare de 750 miliarde euro care ar fi finanţat prin obligaţiuni comune (un fel de safe assets)", arată Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui Consiliului Fiscal, ceea ce lipseşte în analiza lui Dimitrios Goranitis şi ne interesează cel mai mult este un aspect crucial macroeconomic: în ERM2 şi, deci, şi în UB nu se intră cu dezechilibre mari, cu deficite bugetare considerabile, cu deficite externe importante.

Daniel Dăianu precizează că ERM2 este ante-camera la aderarea la zona euro şi, ca mecanism, reprezintă un test de anduranţă pentru robusteţea/rezilienţa unei economii. Criza datoriilor suverane a dovedit de ce controlul dezechilibrelor este esenţial pentru zona euro, pentru aderare.

Citește și: Liviu Pleșoianu pune tunurile pe Raed Arafat: Aștept ieșirile dvs. publice în care, cu aplomb egal, să spuneți că vă opuneți desfășurării alegerilor în 6 decembrie

Conform analizei, robusteţea se măsoară prin capacitatea de a face faţă la şocuri adverse majore, iar o economie care are dezechilibre mari, care îşi finanţează cu dificultate deficitele externe nu se poate bucura de stabilitate. Sectorul bancar are de suferit dacă stabilitatea economiei este pusă în discuţie de dezechilibre mari. Băncile au expunere internă importantă şi o posibilă depreciere majoră a monedei locale alterează bilanţuri de gospodării şi companii şi, este de înţeles, valoarea activelor băncilor şi a pasivelor. Chiar dacă a scăzut mult, gradul de euroizare a economiei româneşti este încă relevant.

Totodată, el menţionează că dacă eşti în UB fără a fi în zona euro - ceea ce este posibil dacă intri în ERM2 - nu se elimină riscul valutar. Acest risc este cu atât mai mic cu cât dezechilibrele sunt mai nesemnificative.

BCE şi Comisia Europeană, ţările care fac parte din zona euro (şi UB), nu ar considera cu atenţie o solicitare de aderare la ERM2 şi UB dacă nu rezolvăm problema dezechilibrelor mari. Bulgaria şi Croaţia au solicitat aderarea la ERM2 şi UB având sub control dezechilibrele.

"România este şi în procedura de deficit excesiv, chiar dacă regulile fiscale sunt suspendate în UE pentru 2020 şi vor fi şi în 2021. Corecţia macroeconomică va trebui să o facem totuşi, în câţiva ani. Un orizont de corecţie, care să ţină cont de impactul pandemiei, de revenirea anevoioasa a economiei, este de cel puţin 3 ani începând cu 2021. Intrarea în ERM şi UB cere şi o analiză temeinică a stării sectorului bancar (un Asset Quality Review/AQR), care va fi cu atât mai necesară dat fiind impactul crizei asupra activelor băncilor, peste tot în Europa.

Citește și: Rareș Bogdan, despre majorarea pensiilor: Mă deranjează ipocrizia celor din PSD. Dacă şi-ar fi dorit atât de mult , ar fi crescut pensiile atunci, nu cu o prorogare de un an şi două luni de zile

De aceea, intrarea în ERM2 poate fi posibilă la orizontul lui 2024, care ar semnala şi intrarea în UB. Se poate intra în UB înainte de a intra în ERM2? Această ipoteză poate fi examinată. Un răspuns de bun simţ este ca în UB nu se poate intra cu dezechilibre mari, adică revenim la condiţiile pentru intrarea în ERM2. Ca să rezum argumentaţia: intrarea în UB înainte de aderarea la zona euro este posibilă şi este cerinţă fiindcă însoţeşte intrarea în MCS2; este indicată şi de precedente create de intrarea Bulgariei şi Croaţiei în ERM2 şi UB. Deci, 'uşa este deschisă' din această perspectivă. România nu poate intra în ERM2, în UB, fără a rezolva problema dezechilibrelor macroeconomice în mod durabil. Nu există baghetă magică pentru intrarea în UB", scrie Daniel Dăianu.

De asemenea, el menţionează că, odată intraţi în UB, "ne putem bate şi de acolo pentru o schemă colectivă de garantare a depozitelor (EDIS), pentru un fond de rezoluţie robust".

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.