Premium
De ce preferă condamnații români 'filiera italiană'/ Detaliie care pot indica un mod de acțiune de tip mafiot
Acesta se alătură listei condamnaților români care au fugit în Italia, unde regimul permisiv de executare a pedepselor le permite să rămână liberi. Ministerul Justiției a solicitat în repetate rânduri Italiei găsirea unor soluții pentru a-i readuce pe acești fugarilor în țară, iar problema a fost ridicată la nivelul JAI.
Procurorii au descoperit că Vâlcov a achiziționat peste 100 de tablouri prin intermediari, unele fiind ascunse în pereții falși ai unor imobile aparținându-i, iar instanța a dispus confiscarea sumei de 6,2 milioane de lei de la acesta.
În acelaşi dosar au fost condamnate la închisoare cu executare alte trei persoane, respectiv Minel Prina, fost primar al Slatinei (4 ani şi 6 luni), Petre Bogdan Timofte, om de afaceri (3 ani) şi Constantin Tomescu (3 ani şi 6 luni). Fostul şofer al lui Vâlcov, Lucian Petruţ Şuşală, a primit o sentinţă de 2 ani cu suspendare.
După emiterea sentinţei, poliţiştii l-au căutat pe Darius Vâlcov pentru încarcerare, însă nu a fost găsit. Surse judiciare au declarat pentru „Adevărul“ că fostul ministru ar fi părăsit România anul trecut, legal, nefiind sub influenţa niciunei măsuri preventive, destinaţia fiind Italia. Dat în urmărire generală este şi fostul primar Minel Prina.
De ce e Italia raiul fugarilor români
Tot în Italia a plecat şi Dragoş Săvulescu (fost finanţator al clubului Dinamo, condamnat la 5 ani şi 6 luni de închisoare), Alina Bica (fosta şefă a DIICOT, condamnată la 4 ani), Ionel Arsene (preşedintele CJ Neamţ, condamnat la 6 ani şi 8 luni), Daniel Dragomir (fost ofiţer al SRI, condamnat la 3 ani şi 10 luni), Marian Zlotea (fost şef al ANSVSA, condamnat la 8 ani şi 6 luni) şi Mario Iorgulescu (fiul şefului LPF, condamnat în prima instanţă la 15 ani şi 8 luni).
Cei mai mulți dintre cei menționați se află în cursul procedurilor de extrădare, timp în care sunt sub anumite restricții, însă majoritatea aşteaptă deciziile în libertate.
Specialiştii consultaţi de „Adevărul“ spun că în Italia condiţiile de executare a pedepsei sunt mai bune comparativ cu România, iar regimul este mai permisiv. De exemplu, condamnările de până la patru ani pot fi executate la domiciliu, măsură care este asemănătoare cu dispozițiile controlului judiciar din România. Italia este o destinație preferată de românii cu probleme chiar dacă în 2021 a înăsprit condițiile în care se refuză o extrădare, fiind introdusă prevederea ca persoana în cauză să aibă rezidența în Italia timp de cel puțin 5 ani.
Alina Bica, fostă șefă a DIICOT, se numără printre condamnații care execută pedeapsa de 4 ani de închisoare în Italia.
Ea a ajuns în această țară în 2019, după ce a părăsit Costa Rica. Cunoscută sub numele de Maria în zonă, aceasta își desfășoară activitatea de avocat în timp ce ispășește pedeapsa. Într-un interviu recent acordat Antenei 3, Alina Bica a explicat că a ales Italia pentru că sora ei a lucrat pentru guvernul de la Roma timp de zece ani.
Partenerul său, Florin Busuioc, a povestit modul în care aceasta își execută pedeapsa: "Trebuie să fie acasă în fiecare seară la ora 21:00. Da, deja execută pedeapsa. Așadar, de la 21:00 până la 7:00 dimineața trebuie să rămână în casă, dar în restul timpului muncește. Este avocat și are un birou aici", a declarat acesta, menționând că Alina Bica mai are de executat aproximativ doi ani și jumătate din pedeapsă.
Guvernul a renunţat la „legea fugarilor”
Anul trecut, Ministerul Justiției a propus o lege numită "legea fugarilor" care viza pedepsirea celor care se sustrăgeau de la executarea pedepsei (între 6 luni şi 3 ani). Cu toate acestea, proiectul a primit un aviz negativ de la CSM, pe motiv că ar putea încălca drepturile și libertățile omului. Coaliția a abandonat inițiativa legislativă.
În ceea ce privește condamnații români care nu sunt predați României pentru executarea pedepsei, Ministerul Justiției a ridicat această problemă în cadrul Consiliului JAI al Uniunii Europene, dar s-a ținut cont în primul rând de respectarea drepturilor omului. Instituția a discutat, de asemenea, subiectul în întâlnirile bilaterale ministeriale și la nivel de comisar european.
„Recent, a fost transmisă ministrului Justiției al Republicii Italiene o scrisoare prin care au fost reiterate cele de mai sus, cu intenția inițierii unor discuții bilaterale care să ducă la deblocarea soluționării acestor cazuri, în spiritul bunei colaborări și a consolidării relațiilor bilaterale în domeniul Justiției”, a transmis Ministerul Justiţiei.
