Se zice că vin vremuri grele pentru partidele vechi. Oamenii în stradă ar fi arătat că nu mai suportă vechiul stil de guvernare și l-au „înlăturat” pe Ponta atât de pe calea către președinție cât și de la Guvern. Țara e condusă de tehnocrați.
Parcă ar fi un bun timp ca PSD să se reformeze, să dea un semnal acestor tineri. Sau măcar să dea din gură, că de aia este în opoziție. Și, totuși, PSD tace. De ce?
Răspunsul este banal, cunoscut în diverse medii. Singurul motiv pe care îl scriu este că nu țin minte să în fi văzut scris în altă partea.
PSD nu are nici un motiv să se agite. PSD tace pentru că nu are de ce să vorbească.
Procentele sale sunt bune. În jur de 40%, în funcție de casa de sondare care pune întrebările. La alegeri, singur sau în alianțe cu UNPR, a obținu vreo 43%.
Dreapta în România nu triumfă decât pe fondul slăbiciunii partidelor radicale. Sezonul acesta avem două partide care, fiecare în felul său, este radical: PMP și USR. Ne putem imagina că, prin forța politicii, PNL s-ar alia cu unul dintre ele. Dar cu amândouă... se sparie gândul.
PNL încă nu a aflat care este identitatea sa politică și Denise Rifai sau Simona Gherghe nu pot umple acest gol interior.
Citiți și: Cum răspunde vedeta TV Simona Gherghe ofertei de a intra în politică
Tot PNL s-a focalizat pe ideea că a ar fi cel mai anti-corupt partid eligibil. Doar că, surpriză, USR pare sa devină și el eligibil, iar cazul Blaga erodează (și) mai mult imaginea de partid curat.
Citiți și: Cine va fi noul Mesia al politicii românești?
In aceste condiții, ce să mai zici. De ce să te mai agiți. Cine nu lucrează... nu greșește. Bineînțeles, echipele PSD vor realiza dansul necesar în campania electorală, bifând pe rând gesturile politice despre care știu că îi ajută să consolideze votul. Dar (mult) mai mult nu este necesar.
Să zicem totușî, că ar exista un mare plan de impunere a lui Cioloș. Este nevoie ca PSD să facă, astăzi, scandal? Nu, pentru că ar da speranțe inutile PNL. Problema prim-ministrului se va rezolva instituțional, constituțional și pe bază de amenințări reciproce imediat după alegeri.