De fiecare dată când tragi apa la toaletă, în baie se produce un fenomen invizibil, dar cu efecte reale asupra igienei. Jetul de apă care se învârte în vas nu face doar curățenie, ci generează un nor fin de particule microscopice, unele dintre ele purtând urme de materii fecale, informează nature.com.
În literatura științifică, acest fenomen poartă numele de „toilet plume” – un nor de aerosoli care se ridică rapid în aer, poate ajunge la aproape cinci metri înălțime și rămâne suspendat timp de peste o oră și jumătate. Practic, aerul din baie devine temporar un mediu de transport pentru particule pe care ochiul uman nu le poate detecta.
Distanța dintre periuță și vasul de toaletă este foarte importantă
Dacă periuța de dinți este lăsată pe chiuvetă, la o distanță de unu-doi metri de vasul de toaletă, este foarte probabil ca, în timp, să fie expusă în mod repetat acestor aerosoli. Cu alte cuvinte, fără să îți dai seama, obiectele de igienă personală pot ajunge contaminate. Ideea poate părea exagerată, dar nu este un mit și nici o teorie conspiraționistă.
Fenomenul este cunoscut de zeci de ani. Primele studii care au analizat bioaerosolii produși de toalete au fost realizate încă din anii 1950. Ulterior, în 1975, microbiologul american Charles Gerba a atras atenția publicului asupra faptului că aceste particule pot contribui la transmiterea bolilor, tocmai pentru că se răspândesc ușor în spații închise.
Explicația este una pur fizică. Apa care se rotește în vas creează bule, stropi și curenți turbulenți. În momentul evacuării, aceste mișcări aruncă în aer micropicături încărcate cu ceea ce se afla în toaletă. Ele ies din cuvă aproape instantaneu și se dispersează în încăpere, atingând suprafețe aflate la distanță și la înălțimi surprinzătoare.
Microbiologul Philip Tierno, de la Universitatea din New York, spune că aceste panouri pot urca până la 4,5 metri. Într -o baie obișnuită, în care toaleta și lavoarul sunt aproape, periuța intră direct în zona de impact. Când cercetătorii s-au uitat la periuțe, cifrele au fost greu de ignorat.
O periuță obișnuită poate găzdui peste 10 milioane de bacterii
Un studiu a găsit că 54,85% dintre periuțele testate erau contaminate cu materii fecale, iar în 80% dintre cazuri coliformele fecale nu proveneau de la persoana care folosea periuța, ci de la altcineva din aceeași baie.
Cu alte cuvinte, într-o locuință împărțită, nu e vorba doar de propriul tău microbiom intestinal; îl împarți și pe al celorlalți. Potrivit Universității din Manchester, o periuță obișnuită poate găzdui peste 10 milioane de bacterii.
Iar printre microorganismele identificate pe periuțele ținute aproape de toaletă apar nume care nu inspiră încredere: Staphylococcus aureus, E. coli, Salmonella, Pseudomonas, Klebsiella, la care se adaugă fungi precum Candida și diverse spori de mucegai.
Persistența acestor bioaerosoli este poate cel mai îngrijorător element. O cercetare publicată în Scientific Reports a măsurat concentrațiile de bioaerosoli la distanțe și momente diferite după tragerea apei.
Rezultatul: valorile nu au variat semnificativ nici în timp, nici în funcție de distanță, ceea ce sugerează că aerosolii rămân în aer mai mult de 30 de minute după o singură acționare a apei.
O altă lucrare, care a folosit bacteria Clostridium difficile drept marker, a recuperat microbul din aer până la 25 de centimetri deasupra colacului și până la 90 de minute după folosire, cu concentrații de 12 ori mai mari atunci când capacul era ridicat față de situația în care era coborât.
Practic, chiar dacă ieși imediat din baie, particulele continuă să circule și să se depună peste tot în jur timp de o oră și jumătate. Periuța, prosopul, trusa de machiaj, orice obiect lăsat la vedere devine o țintă. Ai putea crede că soluția e simplă: cobori capacul înainte să tragi apa.
Ajută, mai ales în a limita picăturile mari. Doar că nu este o barieră perfectă. O cercetare publicată în ianuarie 2024 arată că virusurile tot se strecoară în panoul de aerosoli chiar și cu capacul coborât.
Ba mai mult, toaletele moderne cu sisteme de spălare puternice – în special cele din spațiile publice, cu spălare sub presiune – generează și mai mulți bioaerosoli decât modelele domestice cu debit redus. Și, desigur, majoritatea toaletelor publice nici măcar nu au capac.
Cum să protejezi corect periuța
Protejarea periuței începe, desigur, cu gestul de a coborî capacul înainte de a trage apa, de fiecare dată. Dar măsurile eficiente merg mai departe.
Modul de depozitare contează: un capac de plastic pus peste periuță pare o idee bună, dar nu este – menține perii umezi, creând un mediu propice proliferării bacteriene. O variantă mai sigură este un suport vertical care permite uscarea la aer, amplasat cât mai departe de toaletă.
Dacă spațiul nu permite distanță suficientă, mută periuța într-un dulap închis sau chiar într-o altă încăpere. Un sertar de baie oferă o protecție acceptabilă împotriva stropilor direcți.
Un alt obicei util este clătirea temeinică a periuței înainte și după fiecare folosire, pentru a îndepărta bacteriile de suprafață. Iar regula de întreținere rămâne valabilă: înlocuiește periuța la fiecare trei până la patru luni sau mai devreme, dacă perii încep să se destrame.
Comentează